Cuţitele de piatră au apărut mult mai devreme decât se credea

Multă vreme arheologii au considerat că uneltele cu lame din piatră ar fi apărut abia în Paleoliticul superior, acum 30.000 – 40.000 de ani, fiind asociate cu apariţia speciei Homo sapiens şi a unor trăsături culturale de genul artei rupestre.

Acum, însă, arheologii israelieni au descoperit că asemenea unelte au fost elemente ale culturii Amudiene, parte a complexului cultural Acheulo-Yabrudian, asociat unui grup de hominide care trăia pe o zonă geografică limitată, pe actualul teritoriu al Israelului, Libanului, Siriei şi Iordaniei.

Cuţitele de piatră au fost găsite în Peştera Qesem în Israel, iar cercetătorii susţin că descoperirea contrazice ideea că producţia de unelte tăioase din piatră este legată strict de apariţia omului modern.

Specialiştii spun că obiectele de tăiat sunt rezultatele unei linii de producţie bine organizate. Fiecare element, de la alegerea materiei prime până la metoda de fabricare, demonstrează existenţa unui sistem sofisticat, care a fost perfecţionat de-a lungul multor ani.

Majoritatea uneltelor de piatră au fost proiectate pentru a avea o latură ascuţită, folosită pentru tăiat, şi o alta tocită, pentru a putea fi ţinută în mână. În plus, cercetătorii spun că lamele erau produse astfel încât rezultau doar cantităţi mici de deşeuri. Acest sistem eficient de fabricare le-a permis locuitorilor de aici să producă relativ uşor obiecte care, în mod normal, erau considerate costisitoare.

Analiza microscopică a lamelor de piatră, realizată la Universitatea Sapienza din Roma, Italia, a arătat că aceste unelte erau folosite în special pentru jupuirea şi tranşarea animalelor.

Mii de aseme nea unlete au descopeite în peştera Qesem, alături de urme de foc – o altă descoperire surprinzătoare, deoarece nu se ştiuse anterior că membrii culturii Amudiene foloseau focul. S-a constatat, de asemenea, că aceste hominide aveau şi alte practici ce indicau o cultură avansată – de pildă, divizarea spaţiului din peşteră pentru diferite activităţi specifice.

Sursa: Science Daily