Home » D:News » Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record

Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record

Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record
Publicat: 14.09.2011
Gheaţa marină din Arctic a atins un nivel record de topire. Din 1972, de când au început observaţiile din satelit, şi până în prezent nu s-a mai înregistrat un nivel atât de crescut al dezgheţului. În plus, specialiştii cred că acest nivel nu a mai fost atins de mai bine de 8.000 de ani.

Cartografierea gheţii marine realizată de cercetătorii de la Univeristatea din Bremen arată că la data de 8 septembrie 2011 gheaţa acoperea o suprafaţă de 4,24 milioane de km pătraţi. Cea mai mică valoare înregistrată anterior a fost de 4,27 milioane de km pătraţi, în septembrie 2007.

Specialiştii germani spun că motivul topirii record este încălzirea globală provocată de oameni. „Pare destul de clar că acest eveniment este o consecinţă a încălzirii globale care ne afectează la nivel mondial. Modelele climatice indică faptul că această reducerea a gheţii este legată de încălzirea globală produsă de om. Din cauza efectului albedo (coeficientului de reflexie: gheaţa albă reflectă caldura soarelui în spaţiu, pe când cea mai închisă la culoare, absorbe căldura), aceste urmări sunt mai grave în Artic,” a declarat Georg Heygster de la Universitatea din Bremen.

Gheaţa marină din Arctic se topeşte şi reîngheaţă anual, în mod natural. Viteza acestei schimbări a crescut foarte mult în doar o generaţie, uimind oamenii de ştiinţă. Viteza topirii este astăzi de două ori mai mare decât în 1972, înregistrând un declin de 10% la fiecare 10 ani.

Într-un alt studiu, specialiştii de la Centrul pentru ştiinţe Polare din carul Universităţii din Washington au analizat date şi rapoarte despre aer, vânt şi temperatura apei marine şi au observat că volumul gheţii marine a atins un nivel minim record în 2010, urmând ca anul acesta să stabilească noi recorduri.

Luna trecută, volumul acesteia era cu 62% mai scăzut decât volumul maxim, înregistrat în 1979.

Dacă tendinţele actuale vor continua, o mare parte din regiunea Arctică va rămâne fără gheaţă în următorii 30 de ani, cu 40 de ani mai repede decât se estimase iniţial.

Această gheaţă din zona artică joacă un rol esenţial în reglementarea climei Pământului prin reflectarea luminii solare şi păstrarea temperaturilor scăzute în zona polară. Consecinţele au un impact dramatic la nivel mondial. În acest an, pasajele din nord-vest şi nord-est au fost lipsite de gheaţă, lucru care s-a mai petrecut de 2 ori în ultimii trei ani. Mai mult, este posibil ca în curând, ruta maritimă din nord-est care face legătura dintre Atlantic şi Pacific să devină accesibilă navelor comerciale.

Ultima oară când regiunea arctică nu a prezentat deloc gheaţă în timpul verii a fost acum 125.000 de ani, în perioada interglaciară.

Sursa: The Guardian

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Noi imagini extraordinare cu suprafața planetei Mercur, surprinse de sonda BepiColombo
Noi imagini extraordinare cu suprafața planetei Mercur, surprinse de sonda BepiColombo
Tot mai mulți dintre tinerii din Occident încep să renunțe la alcool
Tot mai mulți dintre tinerii din Occident încep să renunțe la alcool
Ascensiunea fulminantă în viaţa politică românească a lui Ionel Brătianu. Cum a ajuns acesta lider al PNL
Ascensiunea fulminantă în viaţa politică românească a lui Ionel Brătianu. Cum a ajuns acesta lider al PNL
Grupurile de pe WhatsApp au ajuns o sursă de stres pentru utilizatori
Grupurile de pe WhatsApp au ajuns o sursă de stres pentru utilizatori
1 din 4 tineri români care caută un loc de muncă nu reușește să se angajeze
1 din 4 tineri români care caută un loc de muncă nu reușește să se angajeze
Mâncarea copioasă de sărbători nu este atât de periculoasă pe cât am crede
Mâncarea copioasă de sărbători nu este atât de periculoasă pe cât am crede
Frigiderul care face de mâncare și primul laptop cu ecran care se extinde, prezentate la CES 2025
Frigiderul care face de mâncare și primul laptop cu ecran care se extinde, prezentate la CES 2025
(P) Statistici, Istorie și Implicații Psihologice ale Jocurilor de Noroc: O Privire de Ansamblu
(P) Statistici, Istorie și Implicații Psihologice ale Jocurilor de Noroc: O Privire de Ansamblu
O reacție a oxigenului recent descoperită ar putea ajuta la căutarea vieții extraterestre
O reacție a oxigenului recent descoperită ar putea ajuta la căutarea vieții extraterestre
Florile de nuc își schimbă sexul în fiecare sezon de 40 de milioane de ani încoace
Florile de nuc își schimbă sexul în fiecare sezon de 40 de milioane de ani încoace
O fortăreață montană uriașă, de 3.000 de ani vechime, îi uimește pe arheologi
O fortăreață montană uriașă, de 3.000 de ani vechime, îi uimește pe arheologi
Yma Sumac, cea mai faimoasă peruviană la Hollywood
Yma Sumac, cea mai faimoasă peruviană la Hollywood
Jenny Lind, „privighetoarea suedeză”, star al operei și filantroapă
Jenny Lind, „privighetoarea suedeză”, star al operei și filantroapă
Cum ne îmbogățim în 2025! Secretele pe care nu ți le-a spus nimeni vin de la CRISTINA BANU, în EXCLUSIVITATE, la „Altceva cu Adrian Artene”!
Cum ne îmbogățim în 2025! Secretele pe care nu ți le-a spus nimeni vin de la CRISTINA BANU, în EXCLUSIVITATE, la „Altceva ...
O companie deținută de Radu Budeanu cumpără brandul Mediafax
O companie deținută de Radu Budeanu cumpără brandul Mediafax
Un nou studiu leagă milioane de cazuri de diabet și boli de inimă la nivel global de băuturile îndulcite
Un nou studiu leagă milioane de cazuri de diabet și boli de inimă la nivel global de băuturile îndulcite
Momentul cel mai bun din zi în care să bei cafea pentru o inimă sănătoasă
Momentul cel mai bun din zi în care să bei cafea pentru o inimă sănătoasă
Test de cultură generală. De ce nu vedem aerul?
Test de cultură generală. De ce nu vedem aerul?