Bacteriile elimină deşeurile radioactive şi produc şi electricitate!

Detalii privind procesul, care poate fi îmbunătăţit şi apoi brevetat, sunt publicate în numărul curent al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences, iar implicaţiile ar putea fi benefice pentru solurile contaminate radioactiv.

Microorganismele implicate sunt bacterii din genul Geobacter, capabile să capteze atomii de uraniu – o însuşire care le era cunoscută oamenilor de ştiinţă şi care, utilizată corespunzător, ar putea preveni împrăştierea uraniului radioactiv în mediu.

• Grupurile de pe WhatsApp au ajuns o sursă de stres pentru utilizatori
• 1 din 4 tineri români care caută un loc de muncă nu reușește să se angajeze

Ceea ce este nou este descoperirea rolului pe care îl joacă nanofilamentele – numite pili – celulei de Geobacter. Nanofilamentele, structuri asemănătoare unor firişoare, aflate pe suprafaţa externă a celulelor bacteriene, joacă rolul de catalizatori în reacţia de reducere a uraniului şi sunt implicate în activitatea electrică a celulei în timpul procesului de curăţare a deşeurilor radioactive.
Ele imobilizează uraniul, reţinându-l şi împiedicându-l să se răspândească în mediu.

Nanofirele oferă, totodată, protecţie celulei şi bacteriilor să se dezvolte într-un mediu toxic.

Eficienţa lor a fost dovedită după ce au curăţat situl unei fabrici de uraniu din Rifle, Colorado, SUA. Cercetătorii au injectat în apele freatice contaminate un derivat al acidului acetic, ca sursă de hrană pentru Geobacter. Având la dispoziţie hrană din abundenţă, bacteriile s-au înmulţit şi au contribuit la îndepărtarea uraniului.

Gemma Reguera şi echipa de cercetători de la Universitatea de Stat Michigan au fost modificat genetic o tulpină de Geobacter, astfel încât să producă mai multe nanofilamente. Versiunea modificată a ajutat la mărirea eficienţei cu care bacteriile imobilizau uraniul, proporţional cu numărul de nanofilamente, îmbunătăţind în acelaşi timp viabilitatea lor ca celule catalitice.

Studiul cercetătorilor de la Universitatea de Stat Michigan ar putea duce la dezvoltarea unor micro-celule de combustibil, capabile să genereze energie electrică în timp ce curăţă locurile contaminate cu deşeuri radioactive.

Sursa: EurekAlert