Iniţial, nu părea o idee bună, deoarece grafenul absoarbe foarte puţină lumină, în jur de 3%.
Dar, în prezent, cercetătorii de la Universităţile din Manchester şi Cambridge, Marea Britanie, printre care se află pionieri în cercetarea grafenului, au demonstrat că există o modalitate de a îmbunătăţi captarea şi convertirea energiei luminoase prin aşezarea a două fire metalice deasupra unui fragment de grafen, rezultând o celulă solară elementară.
O un astfel de dispozitiv are capacitatea de a spori foarte mult viteza comunicaţiilor, furnizând viteze de zeci, poate de sute de ori mai mari decât cele posibile prin cele mai rapide cabluri de internet utilizate azi, afirmă cercetătorii. Acest fenomen este posibil datorită proprietăţilor speciale ale electronilor din grafen, mobilităţii şi vitezei lor foarte mari.
Grafenul reprezintă, în esenţă, o „folie” alcătuită dintr-un singur strat de atomi de carbon, aranjaţi într-o structură cristalină de tip „fagure” (foto).
De când Andre Geim şi Konstantin Novoselov au descoperit grafenul în 2004, în cadrul cercetărilor realizate la Universitatea Manchester, proprietăţile sale deosebite şi posibilităţile sale de a înlocui siliciul au dat naştere la mii de lucrări de cercetare ştiinţifică şi chiar la prototipuri de dispozitive perfect funcţionale.
Samsung, în parteneriat cu Universitatea Sungkyunkwan din Coreea de Sud, a elaborat deja un touchscreen flexibil de 25 de inci, care foloseşte grafenul, iar IBM a expus un circuit de mare viteză cu comutare ce a fost creat pe bază de grafen.
Materialul este promovat drept un element de bază în industria secolului XXI, datorită faptului că este foarte rezistent, fiind totodată foarte subţire; este bun conductor de electricitate, impermeabil şi foarte flexibil.
Tehnologia de producere a grafenului se maturizează pe zi ce trece, având un impact direct atât asupra înţelegerii fenomenelor fizice care stau la baza sa, cât şi asupra fezabilităţii şi a aplicaţiilor sale.
Sursa: The Register