Dormi profund? Eşti mai ferit de pericolul hipertensiunii

Ţelul cercetătorilor a fost acela de a urmări legătura dintre faza de somn profund care, în mod normal, ar trebui să dureze între 90 de minute şi 2 ore în fiecare noapte, şi implicaţiile ei pentru sănătatea individului.

Pentru acest studiu, specialiştii au ales 784 de bărbaţi care, până la începutul studiului, nu prezentau semne de hipertensiune. Pe parcursul studiului, tensiunea arterală a indivizilor a fost verificată constant, iar stadiile de somn profund ale acestora au fost monitorizate.

• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
• Cât de compatibil este adevărul cu democrația?

Oamenii de ştiinţă au observat că bărbaţii la care stadiul de somn profund era redus ca durată erau cei mai predispuşi să dezvolte hipertensiune.

În timpul somnului profund, activitatea electrică a creierului, ritmul inimii, nivelul adrenalinei şi al tensiunii arteriale sunt scăzute. Această scădere a tensiunii arteriale pe timp de noapte este benefică, iar în cazul în care acest lucru nu se produce (fenomen denumit în limba engleză „nondipping”), acesta este o situaţie anormală care reprezintă un factor ce favorizează apariţia unor boli de inimă.

Mai mult, unele părţi din creier care reglează fazele somnului comunică cu regiunile cerebrale implicate în secreţia de hormoni şi alţi mediatori care influenţează tensiunea arterială.Atunci când aceste regiuni din creier nu sunt în totalitatea cuprinse de somn profund, pot interfera cu unele semnale cerebrale care influenţează tensiunea arterială.

Faza de somn adânc poate fi întreruptă de factori precum apneea, sforăitul, unele medicamente sau chiar îmbătrânirea.

Există studii care arată că activităţile cognitive şi fizice mai intense din timpul zilei pot creşte durata fazei de somn adânc.

Pentru cei care se confruntă cu probleme legate de odihna nocturnă, singura metodă de a măsura parametrii stadiului de somn profund participarea la un studiu de monitorizare a somnului.

Sursa: NYT