Bateria de 50 de microni

Primul rezultat al cercetării a constat în prezentarea unor nanobaterii tridimensionale şi a fost făcut public anul trecut, în decembrie.

În acest proiect, specialiştii au încastrat o matrice verticală de nanofilamente de nichel-cositor în plexiglas. Apoi au dezvoltat nanofilamente, prin electrodepunere într-un mediu de oxid de aluminiu anodizat pe un substrat de cupru.

În acel prim model, anodul confecţionat din nichel-cositor a fost încastrat, dar catodul a trebuit ataşat la exterior.
Un alt proiect, mai nou, include catodul în interiorul nanofilamentelor. De data aceasta, cercetătorii au utilizat PEO (oxid de polietilenă), un electrolit sub formă de gel, care stochează ioni de litiu şi serveşte drept izolator între nanofilamente.

După nenumărate teste, cercetătorii au ale, pentru fabricarea catodului, un polimer uşor de sintetizat, cunoscut sub numele de polianilină (PANI).
Alumina a fost pulverizată cu oxid de polietilenă, care a "căptuşit" porii aluminei, încastrând astfel anozii; catozii din PANI au fost ataşaţi în dreptul deschiderilor porilor, tot prin metoda pulverizării.

Bateriile experimentale au cca. 50 de microni în lungime şi o capacitate de stocare destul de bună. Acum cercetătorii vor să le perfecţioneze pentru a le putea încărca şi descărca în mod repetat; pentru moment, prototipurile existente nu rezistă la mai mult de 20 de cicluri de încărcare/descărcare.

Sursa: kurzweilai.net