Bărbaţii cu faţa mai lată au şanse mai mari să fie
caracterizaţi de un comportament lipsit de etică.
Descoperirile completează numărul mare de probe care
demonstrează deja faptul că genele şi evoluţia hormonală pot
influenţa comportamentul unei persoane. Studiul relevă
faptul că anumite caracteristici fizice stabile precum structura
osoasă a feţei pot servi drept repere vizuale de încredere ale
comportamentului.
Modificarea semnificativă a indicelului WHR (width to height
ratio), care măsoară lăţimea feţei versus înălţimea acesteia,
are loc la vârsta pubertăţii, a afirmat Michael Haselhuhn, unul din
autorii studiului.
Conform spuselor lui, structura facială a bărbatului diferă de
cea a femeii datorită concentraţiei mai mari de testosteron, hormon
care determină proporţiile faciale.
Haselhuhn, asistent universitar la Şcoala de Afaceri Lubar din
cadrul Universităţii din Wisconsin-Milwaukee, a declarat că noile
date indică faptul că o valoare de peste 1,9 indicelui care măsoară
lăţimea vesus înălţimea feţei este considerată mare.
„Exemple celebre de persoane ale căror chipuri au
depăşit valoarea de 1,9 a indicelui au fost John F. Kennedy (2,15),
Richard Nixon (2,02) şi Ken Lay (1,86)”, a declarat
Husehuhn, adăugând faptul că Bill Clinton (2,07) şi John Edwards
(2,38) „au fost prinşi în poziţii compromiţătoare din punct
de vedere etic„.
Pe de altă parte, un raport mic între lăţimea şi înălţimea feţei
presupune o valoare mai mică de 1,7.
„Bărbaţii cu un raport mic între lăţimea şi înălţimea feţei,
precum John Lennon (1,63) tind să aibă o faţă mai alungită, oarecum
îngustă. George Washington (1,75) şi William Shakespeare (1,44) par
să fi avut şi ei o valoare mică a indicelui, deşi este destul de
greu de măsurat precis structura oasoasă doar din portrete
pictate”, explică acesta.
Hasehuhn şi colega sa Elaine Wong, au efectuat două
expermente.
În cadrul primului experiment, 192 de masteranzi în
Administrarea Afacerilor au participat la un exerciţiu de negociere
între vânzători şi cumpărători. Cercetătorii au căutat să vadă în
ce măsură cumpărătorii i-au indus în eroare în mod deliberat pe
vânzători.
„Deşi nu au existat recompense pentru rezultatele bune la
negociere, studenţii sunt întotdeauna foarte motivaţi, deoarece
rezultatele de la negocieri sunt afişate public”, a continuat
Husehuhn.
Cercetătorii au stabilit că lipsa scrupulelor din timpul
exerciţiilor ar fi putut fi prezisă doar pentru bărbaţi, deşi
femeile au trişat şi ele.
În cadrul celui de-al doilea studiu, 103 participanţi au jucat
la zaruri pentru a câştiga un tichet de cadou în valoare de 50 de
dolari. Şi bărbaţii şi femeile au raportat o valoare a rezultatului
zarurilor mai mare decât cea reală, dar, şi în acest caz,
raportul dintre lăţimea şi înălţimea feţei a putut prezice
acest comportament doar în cazul bărbaţilor.
„Studiile noastre indică faptul că sentimentul puterii este cel
care permite estimarea acestui comportament. Bărbaţii cu o valoare
mai mare a indicelui s-au simţit mai puternici, ceea ce a făcut
posibilă distingerea persoanelor care vor raporta valori mai mari
ale zarurilor lor”, a susţinut Husehuhn.
„Algoritmul nu funcţionează în cazul femeilor, probabil pentru
că acestea nu sunt supuse aceleiaşi presiuni de selecţie”, a
continuat acesta. „Bărbaţii cu chipuri late sunt mai
agresivi şi mai egoişti, ceea ce îi ajută să obţină mai mult atunci
când se află într-o competiţie cu alţi bărbaţi„.
Hasehuhn va publica în curând în jurnalul Psychological Science
un studiu în care va demonstra că bărbaţii care au un
raport mai mare între lăţimea şi înălţimea feţei sunt consideraţi
lideri mai buni. Autorul declară că structura
facială a şefilor companiilor din topul Fortune 500 dă măsura
performanţei financiare a acestora, în sensul că aceia cu chipuri
mai late conduc companii mai profitabile.
Sursa:
Discovery