Pentru vrăbii, «accentul» ciripitului este important în alegerea partenerului

"Femelele preferă un dialect local" a declarat Julie Danner, un biolog de ​​la Universitatea Virginia Tech care a condus studiul ca parte a lucrării sale de doctorat.

În cazul multor păsări, ca şi cel al vrăbiilor, păsările învaţă dialectele cântecelor lor de la părinţi şi de la vecini. În procesul de învăţare există erori care sunt transmise din generaţie în generaţie şi astfel se creează dialecte diferite în cadrul aceleiaşi specii.

Cercetătoarea Danner şi colegii săi au studiat populaţiile tropicale de vrăbii ce trăiesc în Ecudor. Ei au capturat vrăbii de sex feminin şi le-au redat înregistrări ale dialectelor ale vrăbiilor locale şi ale celor ce trăiesc la o distanţă de până la 25 de kilometri de ele.

Aceştia au descoperit că femelele au fost de patru ori mai receptive pentru împerechere la auzul unui dialect local. "Şi-au ridicat cozile, şi-au fluturat aripile şi au început ceea ce se numeşte un apel de solicitare", a declarat doamna Danner. De asemenea, le-a redat o melodie a unei specii complet diferite. Surprinzător, răspunsul lor la acest cântec nu era diferit de răspunsul lor dat vrăbiilor ce trăiesc la 25 de kilometri distanţă, a observat Danner.

Preferinţa femelelor de văbii pentru bărbaţii locali ar putea duce la dezvoltarea unor noi specii de-a lungul timpului.

"Nu există niciun schimb genetic, şi este în esenţă o populaţie închisă", a spus doamna Danner. Ea explorează această posibilitate prin extinderea studiului ei pe mai multe populaţii de vrabie şi efectuează analize genetice asupra acestora. "Încerc să văd dacă evoluţia culturală poate conduce la evoluţie genetică", a încheiat aceasta.

Sursa: NYTimes