„Abordarea noastră furnizează un răspuns la căutarea de lungă
durată a unor markerilor ai îmbătrânirii populaţiei. Cu
doar un eşantion de salivă, putem prezice cu exactitate vârsta unei
persoane fară a fi nevoie să mai ştim altceva despre ea„,
a spus cercetatorul Dr. Eric Vilain, un profesor de genetica umană,
pediatrie şi urologie de la Şcoala de Medicină David Geffen din
cadrul Universităţii California.
Vilain şi colegii săi au studiat un proces numit
metilare – o modificare chimică a unuia dintre cele 4
blocuri care alcătuiesc ADN-ul.
„Deşi genele pot influenţa parţial modul în care corpul
îmbătrâneşte, şi mediul poate avea un astfel de impact asupra
ADN-ului pe măsură ce îmbătânim. Modelele de metilare se schimbă pe
măsură ce îmbătrânim şi contribuie la bolile bătrâneţii”, explică
Vilain.
Folosind mostre de salivă de la 34 de perechi de gemeni identici
de sex masculin cu vârste între 21 – 55 de ani, cercetătorii UCLA
au studiat genomul bărbaţilor şi au identificat 88 de zone din ADN
care au prezentat corelări puternice între metilare şi vârstă.
Rezulatele s-au dovedit a fi aceleaşi şi după ce au fost testaţi
alţi voluntari, 31 de bărbaţi şi 29 de femei cu vârste cuprinse
între 18 şi 70 de ani.
Apoi, oamenii de ştiinţă au construit un model predictiv
folosind două din cele trei gene care relevau cele mai puternice
legături între vârstă şi metilare. Când au adunat datele de la
gemeni şi mostrele de salivă de la alt grup, ei au putut să prezică
în mod corect vârsta unei persoane, cu o eroare de maxim 5 ani.
Vilain şi colegii săi speră ca testul să fie folosit în
identificarea criminalilor. Analizând o urmă de salivă
lăsată pe o cană, experţii ar putea să stabilească în ce segment de
vârstă de încadrează persoana suspectă de comiterea unei
infracţiuni.
Într-o minoritate a populaţiei, metilarea nu se corelează cu
vârsta cronologică. Este posibil ca în viitor, folosind aceste
date, oamenii de ştiinţă să poate calcula vârsta biologică a unei
persoane. Medicii ar putea evalua riscul de boli legate de vârstă,
bazându-se pe vârsta biologică reflectată de ADN şi nu pe cea
cronologică. În loc de a cere tuturor să se supună unei
colonoscopii la 50 de ani, medicii ar putea recomanda teste
preventive, bazate pe vârsta biologică.
Sursa:
Eurekalert