Studii recente arată că dacă aceste stări de tristeţe ale
albinelor ar fi interpretate precum cele ale câinilor, cailor sau
oamenilor, atunci ar fi posibil ca insectele să aibă sentimente.
Autorii studiului, cercetătorii de la Universitatea din
Newcastle, au afirmat că rezultatele sugerează că albinele
„se aseamănă mai mult cu vertebratele, decât se credea
iniţial, ele putând dezvolta sentimente„.
Melissa Bateson şi Jeri Wright au testat albine pentru a observa
dacă aceste insecte pot reacţiona la fel ca oamenii, fiind capabile
să traducă informaţia ambiguă într-o manieră negativă. Având în
vedere că spre deosebire de oameni, animalele nu pot spune ce simt,
cercetătorii le-au învăţat pe albine să asocieze anumiţi stimuli
precum mirosul, sunetul sau forma cu o pedeapsă sau o recompensă.
În acest fel, atunci când li se va aduce un al treilea stimul ele
vor putea fi evaluate. La fel cum un om deprimat vede ostilitate
într-o privire neutră, la fel şi animalele pesimiste tind să
trateze un indiciu incert ca pe o pedeapsă.
Cei doi coautori au dresat albinele să asocieze un miros cu un
gust dulce, iar un alt miros cu unul amar. Apoi au zguduit jumătate
din stupi, simulând un atac. După această întâmplare, albinele au
continuat să reacţioneze la gustul dulce, dar au ezitat mai mult
decât cele „neatacate” atunci când au simţit mirosul neutru.
Analizând atent creierele albinelor din stupurile zguduite,
oamenii de ştiinţă au observant existenţa unui nivel crescut de
dopamină, serotonină şi octopamină, substanţe care provoacă
depresia.
Cercetătorii consideră că este normal ca animalele să aibă
sentimente pentru a putea lua decizii. În plus este deja cunoscut
faptul că albinele sunt foarte dezvoltate din punct de vedere
cognitiv. Deşi cercetări anterioare au arătat că şoarecii şi
câinii pot fi pesimişti, ideea ca albinele să dezvolte această
capacitate este una controversată.
„De obicei, despre nevertebrat se crede că nu pot avea
sentimente asemănătoare celor umane. Cu toate acestea, albinele şi
vertebratele împart multe trăsături neurologice. Este foarte
posibil, ca acum mult timp în urmă să fi avut un strămoş comun, iar
filosofia de bază a creierelor noastre să fi rămas aceiaşi,” a spus
Bateson.
Totuşi ea a mai spus că rezultatele pot fi interpretate în două
feluri: fie albinele au sentimente, fie percepţiile nu sunt atât de
corelate cu sentimentele, pe cât cred cercetătorii. Prin urmare
studiile vor continua pentru a se găsi alte tipuri de emoţii ale
albinelor, precum fericirea. De asemenea se va urmării influenţa
pesticidelor asupra stării emoţionale ale insectelor.
Sursa: Wired