Codul genetic cuprinde şase miliarde de nucleotide sau baze ale
ADN-ului, din care jumătate provin de la mamă şi jumătate de la
tată.
Până în prezent, teoriile convenţionale ale oamenilor de ştiinţă
susţineau că fiecare părinte poate contribui cu aproximativ 100-200
de schimbări în nucleotide. Acum, un nou studiu arată că numărul
mutaţiilor este mult mai mic, ajungându-se în medie la doar 30.
Acest lucru înseamnă că evoluţia umană s-a produs de 3 ori
mai lent decât se credea până acum.
Descoperirea a reieşit în urma cercetării amănunţite a genomului
a două familii, fiecare formata dintr-o mamă, un tată şi un
copil.
Dacă aceste informaţii se vor confirma pe o scară mai
largă, atunci ele vor influenţa cronologia evoluţiei, schimbând
modul în care se calculează numărul de generaţii care îl separă pe
homo sapiens de un strămoş din familia primatelor.
Mergând mai departe, specialiştii au încercat să identifice dacă
aceste schimbări din ADN sunt produse mai curând de mamă sau de
tată. Majoritatea oamenilor de ştinţă consideră că ele sunt, cel
mai probabil, transmise de bărbaţi. Acest lucru se datorează
faptului că mutaţiile apar în timpul diviziunii celulare şi prin
urmare fiind mult mai probabil ca ele să se producă în spermă,
decât în ovul.
Cu toate acestea, chiar dacă în una din familiile care au
participat la studiu, 92% din schimbări au venit din parte tatălui,
în celaltă, numai 36% din modificări au fost transmise de la
bărbat.
Prin urmare, cercetătorii au recunoscut că rata mutaţiilor
variază foarte mult de la individ la individ.
Această variabilitate ar putea duce la o reevaluare a riscului
riscului de moştenire a bolilor ereditare cauzate de genele lăsate
„moştenire” de mamă sau de tată, deoarece unele persoane ar putea
fi diagnosticate greşit dacă au o rată a mutaţiilor genetice
naturale mai mare decât cea considerată a fi normală.
Sursa:
France24