15% din populaţia Terrei suferă de dizabilităţi

Cele mai multe astfel de probleme se întâlnesc la persoanele cu vârste înaintate din ţările slab dezvoltate şi vizează atât dizabilităţile mentale, cât şi fizice.

Raportul, făcut public la Organizaţia Naţiunilor Unite din New York, a constatat că problemele sunt agravate de sărăcie şi de zeci de alte variabile, inclusiv stigmatizarea, barierele arhitecturale, lipsa de protecţie juridică, costul asistenţei şi lipsa de informare a persoanelor autorizate să ofere ajutor (în special profesioniştilor din domeniul sănătăţii), despre cum să interacţioneze cu persoane cu handicap.

Raportul este primul de acest fel realizat de OMS şi vrea să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor legate de ajutorarea şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi.

Proiectul a durat patru ani şi a inclus 360 de cercetători din întreaga lume, mulţi dintre ei suferind de diverse handicapuri. Împreună, aceştia au realizat nenumărate recensăminte, anchete epidemiologice şi articole ştinţifice.

Principala problemă identificată de acest raport este faptul că situaţia dizabilităţilor va continua să se înrăutăţească dacă guvernele nu o recunosc şi decid să acţioneze pentru remediere. Această creştere a problemelor legate de dizabilităţi sunt legate de doi mari factori: bogăţia şi vârsta.

În ţările cu venituri mici şi medii, 66.5 la sută din toţi anii trăiţi cu dizabilităţi sunt consecinţa unor boli netransmisibile precum cele cardiace, accidentele vasculare cerebrale, boli psihice, emfizem şi cancer. Acest procent este de şapte ori mai mare decât cel asociat bolilor infecţioase ca rujeola, tusea convulsivă, pneumonia, meningita sau SIDA.

Pe măsură ce în ţările subdezvoltate venitul mediu începe să crească şi milioane de oameni încep să muncească în birouri, să mănânce mâncare de tip fast food, să fumeze şi să nu mai facă mişcare, gama dizabilităţilor se extinde, incluzând boli provocate de obezitate, diabet, artrită şi arteroscleroză.

Pe de altă parte, în toată lumea, dizabilităţile sunt associate cu înaintarea în vârstă.

Dizabilităţile se întâlnesc în număr foarte mare la persoanele ce depăşesc 80 de ani, segment de vârstă care este în continuă creştere.

Subiectul este de mare interes pentru Banca Mondială, care oferă împrumuturi şi subvenţii pentru multe din ţările sărace ale lumii. Prin urmare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-a asumat responsabilitatea de a aduna date legate de problemele de sănătate din întreaga lume.

Proiectul s-a dovedit a fi unul dificil, cercetătorii confruntându-se nu numai cu problema comună a datelor destul de limitate din Asia şi Africa, unde, de fapt, sunt înregistrate cele mai mari probleme de sănătate, ci şi cu definirea conceptului de "handicap" care este variabil şi depinde atât de starea fiziologică a individului, cât şi de măsura în care îi afectează capacitatea de a fi activ.

Rezultatele au arătat că în ultimii ani au avut loc îmbunătăţiri considerabile în multe regiuni, inclusiv în cele slab dezvoltate.

De exemplu, un proiect recent din Allahabad, India, care vizează integrarea copiilor cu handicap a reuşit să îi înscrie pe aceştia, cu succes, în multe şcoli, iar rata lor de vaccinare a crescut semnificativ.

Într-un cartier sărac din Karnataka, India, un proiect guvernamental susţinut de o organizaţie locală a construit toalete pentru toată lumea, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

De asemenea, în ţări precum Mali, Niger şi Burkina Faso s-a înregistrat o scădere a infectării cu bacteria Neisseria meningitides care poate produce surzire şi chiar meningită. În Uganda, Proiectul Sustainable Clubfoot Care care urmăreşte dotarea cu proteze şi pregătirea personalului medical cu privire la această problemă. În Brazilia, mijloacele de transport public au adoptat un design universal pentru a permite accesul persoanelor cu dezabilităţi.

Raportul oferă o listă lungă de sugestii pentru ţări cu privire la modul în care să recunoască nevoile persoanelor cu handicap, acceptându-le şi incluzându-le în societate.

Cu toate acestea, nu există o ordine sau o listă de priorităţi, deşi se pare că în prim plan este menţinerea în şcoli a copiilor cu probleme medicale.

Sursa: Washington Post