Home » D:News » Coţofenele pot recunoaşte oamenii pe baza caracteristicilor faciale!

Coţofenele pot recunoaşte oamenii pe baza caracteristicilor faciale!

Coţofenele pot recunoaşte oamenii pe baza caracteristicilor faciale!
Publicat: 18.05.2011
Majoritatea oamenilor care au avut sau au animale de companie trăiesc cu impresia că acestea îşi recunosc stăpâni. Ele par să recunoască feţele, vocile şi mirosul specifice fiecărei persoane. Într-un fel sau altul, ele răspund stăpânului într-un mod diferit de cum o fac altor persoane.

De fapt, acest lucru nu este doar un sentiment.
Numeroase studii au arătat că animalele domesticite pot
recunoaşte oamenii în mod individual. Printre acestea se numără
albinele, puii de găină, porumbeii, oile, câinii, lamele,
pinguinii, iepurii, caii, şopârlele şi caracatiţele.

Aceste animale trăiesc într-un mediu în care interacţionează
zilnic cu oameni, dar oare cele sălbatice pot recunoaşte oamenii în
mod individual?

Deşi există nenumărate anecdote în care animalele sălbatice fac
acest lucru, dovezile ştiinţifice sunt foarte puţine. Doar de puţin
timp păsările din familia Mimidae şi ciorile au dovedit că
pot recunoaşte persoanele care le-au ameninţat cuiburile sau care
le-au capturat.

Acum se mai adaugă o specie pe listă: coţofana. În fiecare
primavara, cercetatorii de la Seoul National University (SNU) şi
Ewha Womans Univerity efectuează un studiu de rutină pentru a
monitoriza reproducerea unei populaţii de coţofene din cadrul
campusului SNU.

În 2009, Won Young Lee, un student resposabil cu colectarea
ouălor din cuiburi pentru studiu, a observat că păsările au început
să îl urmărească şi să îl alunge. „Îmi amintesc când o
coţofană a zburat spre mine. Atunci eram împreună cu un alt
cercetător şi am încercat să păcalesc pasărea dându-i colegului să
poate şapca mea. Dar acest lucru nu a funcţionat. Când m-am dat la
o parte, pasărea a continuat să ma urmărească
„.

Bazându-se pe această întâmplare, cercetătorii au pus la cale un
experiment: două persoane, îmbrăcate la fel, una care a colectase
ouă şi o alta care nu se mai afişase în apropierea cuiburilor. În
mod surprinzător, coţofenele au fost agresive doar cu cel care le
luase oăle.

„Este un lucru foarte neobişnuit. Efectuăm aceste cercetări de
mai bine de 15 ani, dar până acum nimeni nu a fost urmărit de
păsări”, a declarat Dr. Sang-im Lee, conducătorul cercetării.
Întrebat de ce anume păsările au reacţionat diferit de data
aceasta, Dr. Sang-im Lee a răspuns: „De obicei făceam cu rândul
atunci când colectam ouă. De data aceasta, Young Lee a fost nevoit
să se caţăre de mai multe ori în apropierea cuiburilor pentru a
instala camere de supraveghere.” În concluzie, se pare că prezenţa
repetată a aceleiaşi persoane a facilitat procesul de învăţare al
acestor păsări, lucru care se pare că a dus la recunoaşterea
individului.

Din moment ce păsările nu sunt sensibile la miros, iar
distanţa dintre ele şi cercetători era de 10 metri, cel mai
probabil acestea au folosit simţul vizual pentru a distinge
persoana cu care au de a face. Cei doi indivizi din experiment au
purtat haine identice, singurele elemente ce puteau fi folosite
spre identificare fiind caracteristicile faciale, pe care păsările
le-au învăţat.

Cercetătorii cer ca mai multe specii să fie testate, iar pe
viitor să se fie vizate specii cu abilităţi cognitive diferite
pentru a fi testate în două habitate diferite: o zonă urbană
suprapopulată şi o alta naturală, unde interacţiunea cu oamenii
este minimală. Dacă experţii au dreptate, atunci animalele din
zonele urbane au o mai bună capacitate de diferenţierea a oamenilor
decât cele din sălbaticie.

Sursa:
Eurekalert

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare