Cel mai dur material solid a fost combinat cu un aerogel, rezultând un diamant din aerogel

Noua invenţie, diamantul din aerogel, este cu siguranta cel mai
puţin dens diamant şi probabil una din cele mai preţioase bucăţi de
aerogel.

Atât aerogelul, cât şi diamantele au calităţi interesante, aşa
că o substanţă care combină proprietăţile lor ar putea fi utilă
pentru optică, inginerie structurală şi multe alte domenii.

• Incident misterios în Marea Baltică: Un cablu de electricitate care leagă Finlanda și Estonia s-a defectat
• Cum ar putea inteligența artificială să influențeze evoluția umană

Aerogelul este un material poros, difuz şi rigid, care semănă cu
un bloc solid de fum, în aparenţă, şi cu o bucată de polistiren în
textură. Acesta este utilizat pentru izolarea costumelor spaţiale
sau chiar a caselor. Obţinut dintr-un gel în structura căruia apa a
fost înlocuită cu un gaz, aerogelul este un material cu o densitate
uşor mai mare decît a aerului (el fiind în proporţie de 90 la sută
aer), dar care îşi păstrează structura şi rigiditatea gelului.

Pentru a crea un diamant din aerogel, Peter J. Pauzauskie şi
colegi săi de la Lawrence Livermore National Laboratory au început
prin introducerea unui precursor al aerogeluilui din carbon amorf
într-o presă specială, care este folosită pentru a supune elemente
la presiuni incredibile. Ei au injectat neon pentru a
împiedica aerogelul să cedeze sub presiune şi au expus substanţa la
21, 22.5 şi 25.5 gigapascali – o presiune de aproximativ 200-250 de
ori mai mare decât cea întâlnită în adâncurile Gropii
Marianelor.

Aerogelul rezultat a avut o matrice care, deşi difuză, prezintă
o structură solidă de nanodiamant. Conform spuselor cercetătorilor,
materialul este transparent şi pliabil ca plasticul şi strălucitor
ca un diamant. Aerogelul posedă o luminescenţă stabilă, pe care
materialul precursor nu o avea.

Specialiştii au mai adăugat că având în vedere că diamantele
emit electroni, aceste emisii de particule ar putea fi utile pentru
procesoarele cuantice de mare putere.

Sursa:
PopSci