A fost descoperit „comutatorul genetic” al obezităţii!

Într-un studiu publicat în revista Nature Genetics, cercetatorii britanici au spus că, ţinând cont că grăsimea joacă un rol important în sensibilitatea oamenilor la boli metabolice cum ar fi obezitatea, bolile de inimă şi diabetul, această genă ar putea deveni ţinta medicamentelor ce tratează astfel de boli.

"Acesta este primul studiu major care arată că modificări mici produse într-o singură genă regulatoare poate provoca o avalanşă de alte efecte metabolice în alte gene", a declarat Tim Spector de la King's College din Londra, cercetătorul care a condus studiul.

Mai mult de o jumătate de miliard de oameni, sau unul din 10 adulţi din întreaga lume, sunt obezi. Numărul acestora s-a dublat din anul 1980, pe măsură ce epidemia de obezitate a început să afecteze şi ţările sărace.

În Statele Unite, afecţiunile legate de obezitate reprezintă deja aproape 10 la sută din cheltuielile medicale - o valoare estimată de 147 miliarde dolari pe an. Diabetul de tip 2, care este adesea corelat cu o dietă defectuoasă şi o lipsă de exerciţiu fizic, atinge, de asemenea, niveluri epidemice la nivel mondial pe măsură ce obezitatea afectează din ce în ce mai mulţi oameni.

Oamenii de ştiinţă identificaseră deja faptul că gena KLF14 este legată de diabetul de tip 2 şi de nivelul de colesterol, dar până acum nu ştiau exact ce rol joacă aceasta.

Echipa condusă de Spector a analizat mai mult de 20.000 de gene în probe recoltate din grăsimea de sub piele de la 800 de voluntari britanici de sex feminin. Cercetătorii au găsit o legătură între gena KLF14 şi nivelurile multor altor gene îndepărtate aflate în ţesutul adipos, arătând că KLF14 acţionează ca un comutator ce controlează aceste gene.

Ei au confirmat apoi descoperirea cu ajutorul a 600 de probe de grăsime prelevate de la voluntari din Islanda.

În studiul lor, cercetătorii au explicat că genele ce sunt controlate de către KLF14 au legătură cu o serie de trăsături metabolice, inclusiv indicele de masă corporală, nivelul colesterolului, obezitatea, nivelul insulinei şi nivelul glucozei din corp.

"KLF14 pare să acţioneze ca un comutator ce controlează procesele care duc la corelarea schimbărilor petrecute în grăsimea subcutanată cu schimbări în muşchi şi ficat, acestea contribuind la diabet şi alte afecţiuni", a declarat Mark McCarthy, de la Universitatea Oxford, care de asemenea a lucrat la acest studiu.

"Muncim din greu pentru a înţelege cum au loc aceste procese şi pentru a descoperi cum putem folosi această informaţie pentru a îmbunătăţi tratamentul acestor afecţiuni", a adăugat el.

Sursa: Huffington Post