Este posibil ca aceste insecte uriaşe să fi traversat un pod
arctic format între Europa şi America de Nord, într-o perioadă
deosebit de caldă din istoria Pământului.
Fosila furnicii uriaşe, de aproape 5 cm, a fost descoperită de
Bruce Archibald, un paleo-entomologist de la Universitatea Simon
Fraser din Columbia Britanică.
Provenind de la un sit din Wyoming, numit Green River Formation,
fosila a fost ţinută mult timp într-un sertar din Muzeul de Natură
şi Ştiinţă din Denver, până când ea a fost observată de Archibald,
care şi-a dat imediat seama că acest specimen seamănă foarte bine
cu unele exemplare descoperite în Germania.
Cercetătorul a numit noua furnică: Titanomyrma lubei (
„titan” pentru mărime, „merimex” care înseamnă „furnică” în
greceşte şi „lubei” de la numele colectorului de fosile Luis
Lube).
Odată cu descoperirea acestei fosile, se ridică un mare semn de
întrebare: Cum anume au ajuns aceste furnici gigant, pe ambele
maluri ale Oceanului Atlantic?
Furnicile sunt insecte rezistente, care pentru a supravieţui pot
chiar să îşi transforme corpul într-un fel de plută. Cu toate
acestea, furnicile uriaşe din zilele nostre au nevoie de un climat
cald pentru a supravieţui.
Vechile furnici gigant au fost găsite în Europa, în zonele
tropicale şi au trăit în prima parte a Eocenului, o epocă geologică
cuprinsă în prima parte a perioadei paleogene un moment în care
continentele au fost mai apropiate şi nivelul mării mai scăzut.
Dar pentru a merge de pe un continent pe altul, tot ar fi fost
nevoie să traverseze Oceanul Arctic. Pe atunci, regiunea arctică
era mult mai caldă decât este astazi, fiind mai degrabă o zonă
temperată decât un paradis al iernii.
Cu toate acestea, clima temperată ar fi fost prea răcoroasă
pentru furnicile gigant. Cel mai probabil, aceste migraţii s-au
produs pe parcursul unor perioade în care temperaturile au crescut
destul de mult (o medie anuală de 8 grade Celsius), astfel încât
Arcticul să poată fi traversat. Aceste perioade, ce au durat câteva
sute de mii de ani, ar fi fost determinate de eliberarea dioxidului
de carbon din sedimente.
Deşi cercetătorii nu sunt siguri dacă populaţiile de furnici
gigant au luat naştere în Europa sau în America, noile descoperiri
îi vor ajuta să compare cele două specii pentru a afla mai mult
amănunte legate de evoluţia lor.
Sursa: LiveScience