Undele emise de telefoanele mobile nu afectează ţesuturile umane? Fals, susţine un cercetător!

Există păreri pro şi contra legate de modul în care efectează
aceste radiaţii. Pe de-o parte sunt oameni care au observat
influenţele semnalului celularelor în comportamentul uman sau
asupra sănătăţii oamenilor, iar pe de altă parte sunt oameni care
susţin că testele epidemiologice nu demonstrează că aceste semnale
sunt corelate cu efectele asupra sănătăţii întâlnite în studiile
menţionate.

Fizicienii susţin că fotonii microundelor nu au destulă energie
pentru a rupe legăturile chimice, astfel că nu pot afecta
ţesuturile biologice.

• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”
• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție

Bill Bruno, biolog teoretician de la Los Alamos, susţine
că „ideea conform căreia microundele nu sunt destul de puternice
pentru a afecta ţesuturile umane se aplică doar atunci când numărul
fotonilor dintr-un spaţiu echivalent cu o lungime de undă cubică
este mai puţin de unu. În momentul în care densitatea este mai mare
de atât, fotonii pot interfera”.

Bruno menţionează că pensetele optice care utilizează fotoni
pentru a manipula nişte obiecte foarte mici precum ar fi celule,
produc daune ale structurilor. Astfel se demonstrează că, atunci
când există o aglomerare de fotoni, forţa exercitată este mai mare,
iar celulele pot fi mult mai deteriorate.

În general, pensetele optice lucrează într-un mediu infraroşu,
dar problema se pune dacă fotonii aflaţi în microunde se comportă
la fel. Cert este că densitatea fotonilor pe lungimea de undă
cubică provenită din semnalele telefoanelor mobile este de multe
ori mai mare decât unu. Astfel, Bill Bruno sugerează că
există un mecanism care ar putea provoca daune ţesuturilor
biologice, iar acesta este prezent în telefoanele mobile şi în
turnurile lor de emisie a semnalelor.

Această teorie nu sugerează neapărat că fotonii microundelor
afectează neuronii, dar această idee este adusă în discuţie pentru
o viitoare dezbatere care duc la un motiv de îngrijorare în plus şi
la o evaluare suplimentară.

În final, Bill Bruno sugerează că argumentul privitor la
microundele care nu pot acumula o putere suficientă pentru a rupe
legăturile chimice nu este suficient pentru a înlătura ideea că
telefoanele mobile nu sunt dăunătoare ţesuturilor biologice.

Sursa:
PopSci