Singurătatea este la fel de nocivă ca fumatul!

Potrivit unui articol publicat în Public Library of Science, Medicine efectul asupra mortalităţii provocat de singurătate este comparabil cu cel provocat de fumat şi de consumul de băuturi alcoolice. Studiul a fost publicat în a examinat şi combinat informaţiilor din alte 148 studii anterioare, realizate pe 300.000 de persoane, timp de 7.5 ani. fiind luaţi în considerare factori precum vărsta sau eventualele boli.

Astfel, cercetarea arată că o persoană sociabilă are o şansă cu 50% mai mare de a supravieţui decât un om singur.

Steven Cole de la Universitatea din Los Angeles, a studiat genele persoanelor singure. Acesta a recoltat probe ale celulelor albe din sângele atât persoanelor singure, cât şi a celor gregare. A analizat apoi activitatea genelor lor prin măsurarea producţiei de ARN mesager. Molecula poartă cu ea instrucţiunile genelor de a crea un anumit tip de proteine.

Nivelul ARN-ului produs a fost acelaşi la ambele tipuri de persoane. Au existat totuşi foarte multe gene care erau mai puţin active la singuratici, pe când altele erau mai active decât ar fi fost normal.

În mare parte, genele mai puţin active prezente la singuratici erau acelea care aveau funcţia de a împiedica apariţiei infecţiilor virale. Genele care erau mai active erau cele care aveau funcţia de a proteja corpul împotriva bacteriilor. Acest lucru, spune doctor Steven Cole, ar putea explica de ce oamenii singuratici sunt mai predispuşi la boli. Persoanele gregare prezintă un risc mai mare de a fi afectaţi de virusuri. În schimb, singuraticii sunt mai bine protejaţi împotriva infecţiei bacteriene, care prezintă un risc mai mare pentru ei.

Doctorul Cole a descoperit astfel un mecanism prin care mediul social ajunge să influenţeze interiorul corpului unei persoane şi să îi regleze genomul, astfel încât aceasta să răspundă în mod adecvat. Acest lucru nu demonstrează că singuraticii şi persoanele gregare sunt structuraţi genetic diferit. Mai degrabă, genele acestora sunt aranjate diferit, astfel încât să determine gradul de sociabilitate al fiecărui individ.

Înainte ca civilizaţia să intervină, singurătatea cronică ar fi fost atât de rară, încât evoluţia ar fi ignorat-o. În momentul de faţă, în mod ironic, civilizaţia a făcut ca singurătatea să fie o stare normală pentru un număr mare al populaţiei, astfel că genele oamenilor au ajuns să reacţioneze în funcţie de condiţiile în care individul se găseşte.

Sursa: The Economist