Home » D:News » Bacteriile din intestin ne influenţează dezvoltarea creierului

Bacteriile din intestin ne influenţează dezvoltarea creierului

Bacteriile din intestin ne influenţează dezvoltarea creierului
Publicat: 13.02.2011
După cât se pare, bacteriile care trăiesc în intestinul uman pot influenţa dezvoltarea cerebrală şi comportamentul persoanelor adulte: este concluzia unui nou studiu, finanţat de UE şi publicat în revista „Proceedings of the National Academy of Sciences” (PNAS).

Potrivit descoperirilor făcute de cercetători, acea colonizare a
intestinului făcută de către anumiţi microbi ar putea favoriza
dezvoltarea optimă a creierului. Este cunoscut faptul că acele
condiţii ambientale din primii ani de viaţă au repercursiuni
importante asupra dezvoltării viitoare a organismului. De exemplu,
imediat după naştere, intestinul mamiferelor este colonizat de
diferite comunităţi de bacterii şi mai multe studii au demonstrat că
acest proces este unul esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a
numeroase organe, a sistemului imunitar, a vaselor sanguine şi a
funcţiilor hepatice.

Ca multe alte organe, creierul este influenţat de diverşi factori
de mediu cu care organismul intră în contact imediat după naştere.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au demonstrat prezenţa unei
legături între infecţia cauzată de microbi patogeni la naştere şi dereglări
neurologice ale dezvoltării cerebrale, printre care autismul şi
schizofrenia.

Cercetătorii de la Karolinska Institutet şi Stockholm Brain
Institute (Suedia), în colaborare cu Genome Institute din Singapore
(GIS), au studiat influenţa microbilor intestinali „normali” asupra
dezvoltării creierului şi a funcţiilor cerebrale. Mai exact,
oamenii de ştiinţă au confruntat comportamentul unor şoareci
crescuţi într-un mediu în care erau prezente microorganisme
„normale”, cu cel al şoarecilor crescuţi într-un mediu fără surse
de germeni. Experimentele au demonstrat că şoarecii din a doua
categorie erau mai activi decât şoarecii crescuţi în mediul
„normal” şi că aveau tendinţa de a adopta comportamente mai
riscante.
„Datele ne fac să presupunem că există o fereastră de timp, la o
perioadă scurtă după momentul naşterii, în care microorganismele
din intestin influenţează dezvoltarea cerebrală şi ulterior
comportamentul într-o fază mai avansată”, a comentat unul dintre
autorii studiului, Rochellys Diaz Heijtz de la Karolinska
Institutet şi Stockholm Brain Institute.

Analiza activităţii genelor asupra creierelor celor două grupuri de
şoareci a scos în evidenţă diferenţe între nivelul activităţii
acelor gene implicate în procesele de învăţare, memorizare şi
control motoriu.

„Rezultatele studiului nostru sugerează că, în decursul evoluţiei,
colonizarea microbilor intestinali s-a integrat în programarea
dezvoltării cerebrale, cu efecte asupra controlului mişcării şi a
comportamentelor de tip anxios. Microbii intestinali ar putea fi în
măsură să modifice exprimarea genelor corelate predispoziţiei către
anumite boli sau să aparţină mecanismului care cauzează modificări
ale funcţiilor cognitive observate la pacienţii afectaţi de boli
gastro-intestinale”, a explicat omul de ştiinţă suedez. În opinia
acestuia, modificările de comportament observate, cauzate de
prezenţa florei intestinale la rozătoare, la oameni ar putea avea
implicaţii chiar şi mai ample în bolile psihiatrice.

Sursa: Molecularlab

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Statistici, Istorie și Implicații Psihologice ale Jocurilor de Noroc: O Privire de Ansamblu
(P) Statistici, Istorie și Implicații Psihologice ale Jocurilor de Noroc: O Privire de Ansamblu
O reacție a oxigenului recent descoperită ar putea ajuta la căutarea vieții extraterestre
O reacție a oxigenului recent descoperită ar putea ajuta la căutarea vieții extraterestre
Florile de nuc își schimbă sexul în fiecare sezon de 40 de milioane de ani încoace
Florile de nuc își schimbă sexul în fiecare sezon de 40 de milioane de ani încoace
O fortăreață montană uriașă, de 3.000 de ani vechime, îi uimește pe arheologi
O fortăreață montană uriașă, de 3.000 de ani vechime, îi uimește pe arheologi
Yma Sumac, cea mai faimoasă peruviană la Hollywood
Yma Sumac, cea mai faimoasă peruviană la Hollywood
Jenny Lind, „privighetoarea suedeză”, star al operei și filantroapă
Jenny Lind, „privighetoarea suedeză”, star al operei și filantroapă
Un nou studiu leagă milioane de cazuri de diabet și boli de inimă la nivel global de băuturile îndulcite
Un nou studiu leagă milioane de cazuri de diabet și boli de inimă la nivel global de băuturile îndulcite
Momentul cel mai bun din zi în care să bei cafea pentru o inimă sănătoasă
Momentul cel mai bun din zi în care să bei cafea pentru o inimă sănătoasă
Test de cultură generală. De ce nu vedem aerul?
Test de cultură generală. De ce nu vedem aerul?
Un fizician susține că a rezolvat „paradoxul bunicului”, făcând posibilă călătoria în timp
Un fizician susține că a rezolvat „paradoxul bunicului”, făcând posibilă călătoria în timp
Scrisoarea lăsată de Matthew Perry într-un borcan de biscuiți, găsită de actrița Lisa Kudrow
Scrisoarea lăsată de Matthew Perry într-un borcan de biscuiți, găsită de actrița Lisa Kudrow
Nvidia a creat un supercomputer de 1.000 de ori mai puternic decât cele mai performante laptopuri
Nvidia a creat un supercomputer de 1.000 de ori mai puternic decât cele mai performante laptopuri
O comoară uriașă, din secolul al XVII-lea, descoperită într-o faimoasă biserică germană
O comoară uriașă, din secolul al XVII-lea, descoperită într-o faimoasă biserică germană
Primul brevet de invenţie obţinut de un român. Cine a fost Petrache Poenaru
Primul brevet de invenţie obţinut de un român. Cine a fost Petrache Poenaru
Angajații de la cea mai mare bancă din SUA nu vor mai putea lucra hibrid
Angajații de la cea mai mare bancă din SUA nu vor mai putea lucra hibrid
Moneda Chinei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni
Moneda Chinei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni
O femeie a făcut o alergie severă după o partidă de sex. Ce au stabilit medicii?
O femeie a făcut o alergie severă după o partidă de sex. Ce au stabilit medicii?
Cu cât alimentele pe bază de plante sunt mai diverse, cu atât microbiomul intestinal este mai fericit
Cu cât alimentele pe bază de plante sunt mai diverse, cu atât microbiomul intestinal este mai fericit