În cadrul studiului, proteina IGF-II (factor de creştere de tip
insulinic) a fost injectată în circuitul sanguin al şoarecilor şi
le-a permis acestora să-şi amintească situaţii periculoase trăite
anterior şi să le evite în momentul în care ele au reapărut. Ca
atare, potrivit cercetătorilor, într-un viitor apropiat, proteina
capabilă să ofere protecţie amintirilor ar putea fi utilizată în
tratamentul pacienţilor cu Alzheimer, boală care implică o pierdere
progresivă a memoriei.
Cercetătorii de la Mount Sinai School of Medicine din New York
investighează de mai mulţi ani atât mecanismele biologice care duc
la formarea de noi amintiri, cât şi felul în care sunt aceste
amintiri elaborate atunci când revin în minte. „În cadrul studiilor
noastre, am descoperit că pe parcursul procesului de învăţare,
nivelurile de IGF-II cresc în hipocamp, o regiune cerebrală
importantă pentru formarea memoriei pe termen lung. Atunci când am
blocat această creştere de IGF-II, am descoperit că memoria pe
termen lung nu se mai formează”, a explicat Cristina Alberini,
coordonatoare a Laboratorului Alberini al Departamentului de
Neuroştiinţe de la Mount Sinai.