Cum se fotografiază un virus

Ţinând cont de faptul că pentru a atribui o formă adenovirusului (cel care provoacă conjunctivite şi gastroentrite) au fost necesari 12 ani de studiu, am putea spune că ne aflăm în faţa unui avans tehnologic de genul celor în măsură să schimbe istoria ştiinţei. Aceasta este şi speranţa, mărturisită într-un articol din revista Nature, a unei echipe alcătuite din 80 de cercetători (din 21 de centre de cercetare diferite), care au colaborat la realizarea fotografiei.

"Aparatul foto" utilizat a fost Linac Coherent Light Source ( Lclc), primul laser din lume cu electroni liberi care produce raze X dure (cu o lungime de undă de 0,1 nanometri), aflat în proprietatea Departamentului pentr Energie al Statelor Unite, şi instalat la Stanford Linear Accelerator Center ( Slac).

Fasciculul lui Lcls este de un miliard de ori mai luminos decât clasicele raze X, şi atât de intens încât poate traversa oţelul. În teorie, cu această maşinărie ar putea fi observaţi atomii în mişcare, sau formarea şi distrugerea legăturilor chimice.

Cum au reuşit cercetătorii să fotografieze un virus intact? L-au luat pe cel mai mare virus cunoscut, aşa-numitul Mimivirus, şi l-au amplasat pe traiectoria laserului, apoi "au deschis focul". Desigur virusul se dezintegrează, dar datorită faptului că fiecare impuls este atât de rapid (timpul de expunere este de câteva milionimi dintr-o miliardime de secundă), cercetătorii au reuşit să obţină toate informaţiile necesare recreerii imaginii virusului inainte ca acesta să explodeze.

Din sutele de mimivirusuri puse sub raze X, doar două au produs suficiente date. Fotografiile acestora evidenţiază structura cu 20 de laturi a învelişului viral; o zonă de material mai dens este vizibilă în interior, şi ar putea fi ADN. Potrvit cercetătorilor, impulsuri chiar şi mai scurte şi mai strălucitoare, focalizate pe zone mai mici, ar putea creşte mult rezoluţia acestor imagini, pentru dezvăluirea unor detalii de un nanometru.

Sursa: Wired.it