Ca reacţie la acest fapt, cancelarul Angela Merkel şi-a exprimat
îngrijorarea faţă de mesajul încurajator pe care o asemenea decizie
l-ar putea transmite în sensul „proiectării bebeluşilor” prin
selectarea de către părinţi a unor caracteristici fizice ale
acestora.
Şi într-adevăr, chestionaţi cu privire la această problemă, mulţi
cetăţeni germani au răspuns că ar apela la eugenie pentru
determinarea unor trăsături nerelaţionate cu boala ale copiilor
lor, precum culoarea părului şi a ochilor, dar nu şi în vederea
descotorosirii de embrionii cu probleme genetice.
În mod ironic, spun specialiştii, această alegere este complet
opusă ideii de eugenie. Un astfel de proces implică tocmai selectarea embrionilor
sănătoşi, neglijând orice problemă care nu ţine strict
de funcţionalitate.
Eugenia înseamnă „naştere bună” şi se referă la alegerea
embrionilor mai buni, mai sănătoşi. În niciun caz părul blond şi
ochii albaştri nu se încadrează pe poziţii de criterii valide
într-o asemenea triere.
„Iar tendinţa manipulării unor
aspecte lipsite de importanţă ale copiilor, aşa cum
este înfăţişarea exterioară, ar însemna fix repetarea greşelilor
comise de nazişti, care au avut o concepţie a valorii complet
eronată în această direcţie.
Determinarea unei înfăţişări de un anumit fel nu produce nici un
fel de îmbunătăţire, în timp ce, cu siguranţă, alegerea unor copii
sănătoşi îndreaptă cu certitudine nişte lucruri şi nişte destine”,
se menţionează într-un număr recent, din acest an, al prestigioasei
publicaţii ştiinţifice Nature, care tratează chestiunea pe
larg.
Sursa: Practical
Ethics
Descoperă
lumea în care trăieşti: