Ce limbă vorbesc câinii de prerie ?

Câinii de prerie (Cynomys sp.) au fost denumiţi impropriu "câini" de către primii colonişti americani, deoarece aceste rozătoare fac parte din aceeaşi familie ca şi veveriţele şi popândăii, cu care se aseamănă în multe aspecte.

Limbajul lor este specializat într-o singură direcţie - aceea de a lansa strigăte de alarmă la apropierea duşmanilor naturali sau a oamenilor. Astfel, aceste rozătoare, care trăiesc în galerii complicate săpate sub pământ, au câte un ţipăt de alarmă specific pentru fiecare duşman observat - omul, vulpea, coiotul, lupul, şarpele, uliul cu coadă roşie sau acvila de munte.

"Câinii de prerie latră, ţipă, scheaună, strigă, se vaită, toate aceste tipuri de sunete reprezentând o formă foarte sofisticată de comunicare. De fapt, am reuşit să alcătuiesc chiar un vocabular al lor, compus din peste 100 de sunete diferite. Rozătoarele sunt capabile să-şi transmită, pe această cale, informaţii incredibile, de genul detaliilor referitoare la prădători, precum talia, culoarea, numărul acestora, sau viteza cu care se apropie de colonia lor. Am descoperit, cu surprindere, că au strigăte diferite atunci când văd că se apropie un om înalt, îmbrăcat în pantaloni albaştri, comparativ cu situaţia în care observă un bărbat scund, echipat cu un tricou galben", declară profesorul Con Slobodchikoff din cadrul Northern Arizona University, un reputat specialist care a studiat câinii de prerie timp de peste 30 ani.

Sursa: DailyMail