Ghetarii alpini sunt pe cale de disparitie

Acest scenariu infricosator este infatisat de doua studii publicate de revista "Nature Geoscience", care scot in evidenta doua aspecte mai putin cunoscute ale schimbarilor climatice: efectele acestora asupra ghetarilor si impactul lor pe termen lung.

Primul studiu, semnat de geofizicienii Valentina Radic si Regine Hock de la Universitatea Alaska, estimeaza ca ghetarii vor pierde intre 15 si 27% din volum pana in 2100. Lucru care, avertizeaza cele doua specialiste, "ar putea avea efecte substantiale asupra hidrologiei regionale si asupra disponibilitatii resurselor de apa". In anumite zone se va inregistra un grad mai ridicat de risc decat in altele, in functie de inaltimea ghetarilor existenti, de natura terenului si de localizarea acestora, mai mult sau mai putin sensibila la incalzirea planetei.

In baza acestor variabile, ghetarii alpini sunt cei care risca cel mai mult: s-ar putea topi, in medie, in proportie de 75% (intre 60 si 90%)e il 90 per cento), urmati de cei din Noua Zeelanda, cu un risc mediu de 72 % (intre 65 si 79 %).

In baza primului studiu, riscul este limitat la 8% in cazul ghetarilor din Groenlanda si la 10% pentru cei asiatici. Potrivit acestui studiu, topirea ghetarilor s-ar traduce intr-o ridicare medie a nivelului marii cu 12 cm, pana la finele secolului. Estimarea, care nu ia in calcul expansiunea oceanelor in urma incalzirii apei, este in acord cu ultimul raport realizat in 2007 de GIEC, grupul interguvernamental de experti mandatat de ONU cu studierea climei.

Radic si Hock si-au realizat calculele pornind de la un model informatic bazat pe datele cu privire la 300 de ghetari, adunate intre 1961 si 2004, si au facut apel la primul dintre scenariile intermediare imaginate de expertii GIEC (denumit "A1B"), care asociaza cresterea demografica cu cea economica si cu recurgerea la surse de energie mai mult sau mai putin poluante, si prevede o crestere a temperaturii planetei cu 2,8 grade, in decursul secolului XXI. Dar scenariul respectiv nu ia in consideratie calotele inghetate ale Antarcticii si Groenlandei, care singure aduna 99 % din apa dulce a planetei. Daca una dintre aceste doua zone s-ar topi substantial, nivelul oceanelor ar creste cu mai multi metri, ingropand sub apa multe orase de coasta. Imaginand fuziunea Antarcticii occidentale, cresterea nivelului marii ar fi de 4 metri.

Tot un scenariu catastrofic reiese si din cel de-al doilea studiu publicat de "Nature Geoscience", realizat de cercetatorii de la Universitatea Calgary din Canada; un studiu focalizat pe inertia gazelor cu efect de sera care, odata emise, rezista vreme de secole in atmosfera. Concluzia studiului? Chiar si daca ar putea fi oprite toate emisiile de gaze cu efect de sera de-acum si pana in 2100, incalzirea planetei tot ar continua alte sute de ani. Studiul canadian se bazseaza pe scenariul "A2" al GIEC, mai pesimist decat "A1B" in materie de emisii, si care prevede o crestere a temperaturii cu 3,4 grade centigrade pana la sfarsitul secolului.
Sursa: La Repubblica