Un grup de fizicieni de la Universitatea Bonn a reusit sa
traduca in realitate ceea ce pana acum a fost doar imaginat:
construirea unei super-particule (in termeni tehnici un condensat
Bose-Einstein), alcatuita din fotoni, prin racirea si apoi
comprimarea particulelor luminoase astfel incat acestea sa se
comporte precum o singura entitate.
Descoperirea, publicata in ultimul numar al revistei „Nature”, ar
putea duce la dezvoltarea de noi surse de lumina asemanatoare
laserului, dar capabile sa actioneze in spectrul razelor X. Vor
beneficia de ele in primul rand computerele viitorului: teoretic,
noua sursa de lumina ar putea fi utilizata pentru punerea la punct
a unor cipuri mult mai performante decat cele actuale.
Pentru a intelege exact valoarea descoperirii trebuie sa facem un
pas inapoi, catre acea stare a materiei botezata dupa numele a doi
mari fizicieni: Satyendra Nath Bose si Albert Einstein. Termenul se refera la o
conditie in care toate particulele sunt izolate in aceeasi stare
cuantica. Primul condensat de acest tip, produs in 1995 de
fizicienii de la laboratorul NIST-JILA din cadrul Universitatii
Colorado, a fost creat prin racirea atomilor de rubidiu si
concentrarea lor intr-un spatiu compact, pentru a-i face sa se
comporte precum o unica super-particula. De-atunci a aparut si
ideea ca un astfel de condensat ar putea fi creat si cu fotoni, dar
nimeni pana acum nu a reusit sa demonstreze acest lucru
practic.
Obstacolul major consta in faptul ca particulele luminoase au
tendinta sa dispara atunci cand sunt racite dincolo de un anumit
prag; tocmai de aceea oamenii de stiinta nu au reusit pana acum sa
le receasca si sa le condenseze in acelasi timp. Fizicienii din
Bonn au reusit insa sa rezolve problema, izoland fotonii intr-o
micuta cavitate optica continand moleculele pigmentate.
Aceasta super-particula luminoasa are caracteristicile similare
laserelor, dar reprezinta o sursa de lumina complet noua. „In
momentul de fata nu suntem in masura sa producem lasere care sa
genereze lumini la lungimi de unda foarte scurte, cum sunt cele ale
ultravioletelor si razelor X. Cu un condensat fotonic
Bose-Einstein acest lucru ar putea fi insa posibil”, a precizat Jan
Klaers, unul dintre autorii studiului.