Analizand ADN-ul membrilor unei familii islandeze, geneticienii
de la Universitatea Pompeu Fabra din Spania au descoperit gene care
arata inrudirea acestor islandezi cu populatiile nord-americane,
aruncand o lumina noua asupra relatiilor dintre locuitorii celor
doua continente.
Pornind de la elemente din epopeele nordice, s-a
speculat multa vreme asupra ideii ca vikingii ajunsesera pe
continentul nord-american cu 500 de ani inaintea lui Columb; azi,
conceptul a depasit faza speculatiilor, odata cu descoperirea, la
L’Anse aux Meadows (foto), pe coasta estica a Canadei, a
vestigiilor unei asezari vikinge, despre care se crede ca ar data
din secolul al XI-lea.
Dar, multa vreme, s-a crezut ca „transferul” s-a facut intr-un
singur sens, de la est spre vest, din Europa spre America.
Iata, insa, ca descoperirea materialului genetic de origine
americana la cca. 80 de islandezi sugereaza ca unii dintre vikingii plecati s-ar fi intors, aducand cu ei,
in Islanda, cel putin un reprezentant al populatiilor de pe coasta
estica a Canadei – probabil o femeie.
Deoarece Islanda a fost practic izolata incepand din secolul al
X-lea, cel mai probabil este ca aceste gene „straine” sa fi fost
aduse de o femeie amerindiana, candva in jurul anului 1.000.
Pasul urmator este determinarea mai precisa – prin analize
genetice – a momentului cand genele americane au patruns in
populatia islandeza si compararea lor cu materialul genetic extras
din ramasitele gasite in morminte, pe continentul
nord-american.
Sursa: Telegraph Science