Omul modern isi datoreaza „victoria” evolutiva tocmai acestei
dezvoltari lente, care permitea maturizarea creierului si
dobandirea unor capacitati superioare, sugereaza un studiu realizat
la Universitatea Harvard, SUA.
Teoriile moderne asupra dezvoltarii cerebrale si cognitiei arata
ca invatarea si organizarea neuronala continua
inca multa vreme dupa ce procesul de crestere dimensionala a
creierului s-a incheiat.
Cercetatorii de la Harvard au analizat dinti fosili, proveniti
de la cele doua specii de hominide, cu ajutorul unui
radioscop sincrotron (cu un fascicul de raze X foarte subtire si de
mare putere) care creeaza imagini tridimensionale si dezvaluie
detalii foarte fine ale structurii.
Analiza dintilor arata ritmul biologic in care are loc
dezvoltarea, iar rezultele sugereaza ca neanderthalienii cresteau mult mai repede,
devenind adulti cu cativa ani mai devreme decat oamenii si traiau
deci mai accelerat, dar mai putin decat acestia.
In acelasi timp, neanderthalienii erau mai inceti in dezvoltare
comparativ cu hominidele mai primitive, ceea ce arata ca tendinta
evolutiva era aceea de a prelungi perioada dezvoltarii.
Omul modern infatiseaza extrema acestui fenomen, avand o durata
a sarcinii, o copilarie, o adolescenta si o durata a vietii mult
mai lungi decat orice alta specie de primata actuala.
Aceasta dezvoltare indelungata permite insusirea abilitatilor
sociale complexe, care au dus la succesul evolutiv al speciei Homo
sapiens.
Sursa: Live Science