Se stia de mai mult timp ca lumina reprezinta un factor in
masura, pe termen lung, sa ne influenteze starea de spirit, astfel
ca terapia cu „bai de lumina” este o optiune destul de consolidata
in tratamentul asa-numitului „Seasonal affective disorder” (SAD),
un sindrom cu o componenta depresiva, care se manifesta ciclic, de la
inceputul anotimpului de toamna si pana la finele iernii.
Acest tip de reactie pe termen lung la lumina se dezvolta printr-o
alterare a ritmurilor circadiene si altereaza temperatura
corporala, ritmul somn-veghe, dar si capacitatea de concentrare si
atentia. Studii recente au demonstrat de asemenea si ca aceasta
reactie „atipica” la lumina, adica necorelata cu vizualizarea de
imagini, este mediata de un sistem de fotoreceptori deosebit de
sensibili la lungimea de unda a luminii albastre ( in jurul a 480
nanometri), spre deosebire de calea „tipica”, mai sensibila la
lumina verde (in jurul a 550 nanometri), si ca implica anumite
celule ganglionare denumite „ipRGC” (intrinsically photosensitive
retinal ganglion cells).
Pentru a intelege mai bine aceste mecanisme, oamenii de stiinta au
hotarat sa studieze daca lumina poate influenta activitatea normala
de elaborare cerebrala a informatiei si pe termen scurt. Ca atare,
in studiul lor, ei au inregistrat activitatea cerebrala a unui grup
de voluntari de ambele sexe, in timp ce acestia ascultau voci
„neutre” si voci „suparate”, fiind expusi unei lumini albastre sau
verzi.
S-a dovedit ca lumina albastra nu numai ca amplifica reactia la
stimulul emotional in zona cerebrala destinata elaborarii vocii, in
cortexul prefrontal si in hipocamp, regiune centrala a proceselor
memoriei, dar ducea si la o interactiune mai „densa” intre aria
vocala respectiva, amigdala, o regiune cheie pentru modularea
emotiilor, si hipotalamusul, cu rol in calibrarea ritmurilor
biologice in functie de lumina diurna. Ceea ce demonstreaza,
potrivit cercetatorilor, ca lumina albastra influenteaza organizarea functionala a creierului.