„Ganditorul” isi continua turneul european!

Organizata incepand din toamna anului 2009, expozitia „The Lost
World of Old Europe” este rezultatul unui colaborari intre Muzeul
National de Istorie a Romaniei si Institute for the Study of the
Ancient World al New York University, beneficiind de sprijinul
Ministerului Culturii si Patrimoniului National. In acest cadru,
principalii organizatori ai acestui ambitios proiect cultural
international au contribuit la realizarea unei expozitii deosebite,
care prezinta -in premiera intr-un turneu international pe doua
continente- 175 de piese arheologice de valoare exceptionala,
datand din perioada neo-eneolitica, din colectiile a 19 muzee
romanesti. Acestora li se adauga o serie de artefacte din aceeasi
epoca, provenind din colectiile Muzeului National de Arheologie si
Istorie al Modovei de la Chisinau (Republica Moldova) si ale
Muzeului Regional de Istorie Varna (Bulgaria), carora cu prilejul
itinerarii in Grecia, li s-a alaturat -pentru prima data in istoria
expozitiilor de acest fel- un important lot de materiale similare
descoperite pe teritoriul Greciei.

Expozitia „The Lost World of Old Europe” este organizata la
Atena sub auspiciile Ministerului Elen al Afacerilor Externe, cu
prilejul preluarii de catre Grecia a presedintiei Organizatiei de
Cooperare Economica a Marii Negre. Expozitia ramane deschisa la
Muzeul de Arta Cicladica pana la inceputul lunii ianuarie 2011. In
cursul anului viitor se intentioneaza prezentarea sa in cadrul
muzeelor partenere de la Bucuresti si Piatra Neamt.
Muzeul National de Istorie a Romaniei este coordonatorul echipei
care a contribuit la realizarea acestei expozitii, reunind
specialisti din partea urmatoarelor muzee romanesti: Complexul
Muzeal Judetean Neamt (Piatra Neamt), Complexul Muzeal National
„Moldova” (Iasi), Muzeul Judetean Botosani (Botosani); Muzeul
„Vasile Parvan” (Barlad), Institutul de Arheologie (Iasi), Muzeul
Banatului (Timisoara), Muzeul Brailei (Braila), Muzeul Dunarii de
Jos (Calarasi), Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie
(Constanta), Muzeul de Istorie din Roman, Muzeul Judetean de
Istorie „Teohari Antonescu” (Giurgiu), Muzeul Judetean de Istorie
Teleorman (Alexandria), Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” (Vaslui),
Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Banatului Montan (Resita), Muzeul
Judetean de Istorie si Arta (Zalau), Muzeul Judetean de Istorie
Brasov (Brasov) si Muzeul de Istorie Galati (Galati).

• Căutările Google arată de ce le este frică românilor
• Papa Francisc, vizat de un atentat cu bombă. Vaticanul a fost informat de serviciile secrete britanice

Pornind de la discursul expozitional elaborat de curatorul
general al expozitiei din partea Romaniei, dr. Dragomir N.
Popovici, expozitia este structurata prin prezentarea catorva teme
cheie -figura umana in plastica neolitica, bunurile de prestigiu,
case, gospodarii si comunitati, arta ceremoniala ceramica,
simbolurile precursoare scrierii. Fata de cele doua prezentari
precedente, la New York si Oxford, expozitia reuneste acum piese
remarcabile datand din perioada mileniilor VI-IV a. Chr.,
descoperite pe teritoriul Romaniei, Bulgariei, Moldovei, dar si al
Greciei, apartinand unor epoci aparent foarte indepartate in timp,
neoliticul si epoca cuprului, dar dovedind inceputurile
civilizatiilor preistorice europene. Expozitia ofera ocazia
publicului si specialistilor internationali sa descopere evolutia
si artefacte caracteristice ale celor mai importante culturi
neo-eneolitice dezvoltate in zona danubiano-carpatica (Vinča,
Vadastra, Hamangia, Boian-Gumelnita, Precucuteni-Cucuteni),
descoperiri ramase aproape necunoscute -pana astazi- majoritatii
istoricilor si arheologilor occidentali si nu numai, situandu-le
acum in cadrul mai larg al sud-estului Europei. Evolutia
civilizatiei neolitice este marcata de influentele originare din
lumea sudica, balcano-mediteraneana si marcheaza afirmarea unei
sintezei culturale locale ce se extinde pe arii foarte vaste, de
peste 300.000 kmp, astfel conturandu-se spre sud blocul cultural
Boian-Gumelnita si spre nord cel Precucuteni-Cucuteni.

„Alaturandu-se demersului nostru initial, specialistii de la
Muzeul de Arta Cicladica au adaugat in expozitie o serie de obiecte
prestigioase descoperite pe teritoriul Greciei, realizandu-se
astfel pentru prima data o remarcabila sinteza expozitionala a
acestei epoci pentru sud-estul Europei. Printre multe alte teme de
reflexie pe care aceasta expozitie le sugereaza vizitatorului, una
pare a fi evidenta. Astfel, de-a lungul catorva milenii se poate
observa o evolutie stralucitoare si similara in tot acest spatiu,
datorata -foarte probabil in primul rand- unor legaturi, schimburi
si influente care au facilitat difuzarea si receptarea unor idei,
credinte, comportamente care astfel au devenit elemente comune.
Ulterior, pe baza acestora fiecare din marile civilizatii ale
epocii, Gumelnita sau Cucuteni, au generat in maniere specifice, pe
baza acestui patrimoniu cultural comun, formele de manifestare
proprii, marturii inegalabile ale artei preistorice pe continentul
european.”

Dr. Dragomir N. Popovici
(curator general al expozitiei din partea Romaniei, seful Sectiei
Arheologie a MNIR)

Bunurile de patrimoniu selectate sa faca parte din expozitie ofera
publicului, dar nu numai lui, posibilitatea de a reflecta asupra
uimitoarei „modernitati” avant la lettre a civilizatiilor
preistorice ce au existat in zona danubiano-carpato-balcanica in
urma cu mai bine de sapte milenii. Decorul pictat al ceramicii
Cucuteni preia cu rafinament elementul decorativ al spiralei
prezent pe toata ceramica neolitica, dar nicaieri cu o asemenea
maiestrie, in vreme ce mesterii ceramisti ai culturii Gumelnita au
folosit calitatile lutului pentru a modela forme si figuri umane a
caror forta de expresie prefigureaza marile opere sculptate in
piatra mai tarziu. Piesele de metal, cupru si aur, realizate de
metalurgii gumelniteni sau de cei din culturile Vinča si
Bodrogkeresztur ilustreaza nu numai nivelul foarte inalt al
cunostintelor lor in domeniul producerii si a controlului
temperaturii, ci si existenta unor elite care doreau si erau
capabile sa-si procure piese-emblema, reprezentative pentru pozitii
sociale inalte. Şi nu in cele din urma, o tema aparte, profund
umana este reprezentata de „Ganditor”, fie el de la Cernavoda sau
de la Tarpesti, piese cu unele similitudini vizibile in cazul unor
piese descoperite in zona Cicladelor, capodopere ale artei
preistorice cu un mesaj universal privind meditatia, reflexia …
efortul de a gandi.

Constient de menirea si misiunea sa, Muzeul National de Istorie
a Romaniei are convingerea ca prin asemenea demersuri expozitionale
internationale, bunurile arheologice din patrimoniul cultural
national al Romaniei, aflate in numeroase colectii muzeale
romanesti se constituie drept argumente majore pentru dialoguri si
proiecte de diplomatie culturala menite sa contribuie la promovarea
imaginii tarii noastre in strainatate.