In laboratoarele olandeze de la Eindhoven University of
Technology, un grup de cercetatorii s-au gandit sa creeze un sistem
care sa-i permita omului sa comunice mai eficient cu masinile: asa
a aparut „Roila” (Robot interaction language), un amestec de
africana, germana si engleza. Limbajul are o gramatica simpla,
include substantive, verbe, adjective si patru pronume (eu, tu, el,
ea), si poseda un vocabular de dimensiuni reduse (cuvintele de baza
sunt 850).
Noua limba este caracterizata de foneme existente in
majoritatea limbilor vorbite de om, dar un algoritm ii garanteaza
diversitatea sunetului, indispensabila pentru a face totul usor de
reprodus si de inteles si pentru roboti.
Asadar, in viitorul apropiat, vom putea vorbi cu robotii, pronuntand
propozitii precum „butij pimo lupuma” (ia sticla aceea) si „pito
loki jifi bati bama” (incantat de cunostinta).
Dezbaterile din jurul limbilor viitorului nu se rezuma insa doar la
„Roila”. Ieri, 27 septembrie, la Universitatea din Pisa, Italia,
aleasa de UE ca sediu al Zilei Europene a Limbilor, literati,
academicieni si semiologi (Umberto Eco) au discutat pe tema
limbilor Batranului Continent, sufocate de anglomanie si amenintate
de chineza. „Toate limbile se hibridizeaza: migratiile si
calatoriile tot mai frecvente favorizeaza contactul si absorbtia
reciproca de termeni si structuri”, a explicat Marcella
Bertuccelli, directoare a Centrului lingvistic din cadrul
Universitatii Pisa.
Potrivit specialistilor, se schimba mai ales engleza, limba vorbita
de 2 miliarde de persoane, atat din punctul de vedere al
pronuntiei, cat si al lexicului. In ceea ce priveste diversitatea
lingvistica, UE are o pozitie democratica, menita sa apere cele 23
de limbi vorbite in Uniune, pentru a nu crea idiomuri minoritare, a
precizat specialista. Dar atunci ce limba vor vorbi cetatenii
europeni ai viitorului? Globish? „Roboteza”?
„Limbile sunt vii si imprevizibile, prin urmare este greu de facut
pronosticuri. Istoria insa ne invata ca un idiom se impune si prin
intermediul puterii economice si culturale a tarii care il
utilizeaza, si acest fapt ne determina sa privim cu atentie
chineza, raspandita odata cu ascensiunea
Chinei”, crede Bertucelli.
Asadar, poate ar trebui sa ne apucam de asa-numitul Cinglish, care
combina mandarina cu limba lui Shakespeare. O combinatie destul de
problematica, dupa cum s-a vazut deja in 2008, in timpul Jocurilor
Olimpice de la Pekin, cand au fost traduse in engleza toate
indicatoarele rutiere si tablitele stradale. Cazurile cele faimoase
de „lost in translation”? „Inecati-va cu atentie” (Pericol de
inec) sau „Aveti mila de vietile verzi de sub picioarele voastre
(Nu calcati pe iarba).