E-skin, pielea robotilor viitorului

Pielea artificiala, denumita „e-skin” si descrisa intr-un
articol aparut in revista „Nature Materials”, este primul material
de acest tip, alcatuit din seconductori anorganici monocristalini.
„Ideea este aceea a unui material capabil sa functioneze la fel ca
pielea umana, si acest lucru presupune integrarea capacitatilor de
perceptie si atingere a obiectelor”, a explicat Ali Javey, profesor
de inginerie electrica si informatica, coordonator al
studiului.

O piele artificiala sensibila la contact ar putea reprezenta un
pas crucial in robotica: modularea fortei necesare prinderii
si manipularii unei ample varietati de obiecte. „Fiintele umane in
general stiu cum sa apuce un ou proaspat fara sa-l sparga. Daca am
dori sa avem un robot capabil sa goleasca o masina de spalat
vase de exemplu, ar trebui sa fim siguri ca nu va sparge paharele
de vin, si nici nu-i vor cadea pe jos cratitele”, a mai precizat
Javey, care face parte din „Berkeley Sensor and Actuator Center”,
si este cercetator in cadrul diviziei de Tehnologia Materialelor de
la Lawrence Berkeley National Laboratory.
Un obiectiv pe termen lung ar putea fi si utilizarea asa-numitei
„e-ski” pentru reabilitarea simtului tactil la pacientii cu proteze
ale membrelor, atunci cand va fi atins un nivel adecvat de
integrare a sensorilor electronici cu sistemul nervos uman.

• Suedia și Norvegia renunță la viitorul fără numerar din cauza Rusiei
• Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?

Studiile precedente realizate in vederea obtinerii pielii
artificiale s-au bazat pe materiale organice, flexibile si usor de
tratat; din pacate, materialele organice sunt semiconductoare
slabe, ceea ce inseamna ca dispozitivele electronice construite cu
ele ar necesita tensiuni inalte pentru a face sa functioneze
circuitele. Pe de alta parte, materialele anorganice precum
siliciul cristalin pot opera si la tensiuni scazute, fiind in plus
si mai stabile din punct de vedere chimic (dar s-au demonstrat in
trecut putin flexibile si fragile).

De aceasta data, grupul de cercetatori de la Berkeley a
demonstrat insa ca benzile miniaturizate de cabluri din materiale
anorganice pot fi foarte flexibile, ideale pentru realizarea unor
circuite electronice si senzori cu performante inalte.
Sursa: Le Scienze