Aglomerarea de stele Westerlund 1 de afla la o distanta de
16.000 de ani lumina de Pamant, in cosntelatia Ara – Altarul –
regiune populata de numeroase corpuri stelare masive. Magnetarul
identificat aici s-a format prin sucombare gravitationala, dupa ce
steaua originala, sau precursoare, de 40 de ori mai mare decat
Soarele, a murit formand o supernova
catastrofala.
Problema apare din faptul ca o stea de asemenea dimensiuni intrata
in colaps ar trebui sa formeze o gaura neagra. Pentru ca aceasta a
rezultat, insa, intr-o stea neutronice, contrazice si scutura
teoriile existente in aceasta privinta. Dr. Ben Ritchie, de la
Universitatea Open, coordonatorul studiului, a declarat ca „daca
Pamantul ar fi fost localizat in inima clusterului Westerlund 1, am
fi avut pe cerul noptii sute de stele tot atat de stralucitoare
precum Luna plina”.
Pentru a calcula masa stelei initiale, echipa de cercetare i-a
estimat intai durata de viata. Stelele masive intra in colaps mai
devreme decat cele mici deaorece presiunea din miezul lor este mai
mare, ceea ce determina o ardere mai rapida a hidrogenului din componenta
lor.
Astronomii au presupus ca aceasta stea s-a format in acelasi timp
cu restul celor din cluster. Asadar, faptul ca steaua in cauza a
intrat deja in colaps indica o posibilitate importanta ca ea sa fi
fost mai masiva decat celelalte care exista acolo. Iar stelele cu o
masa de peste 25 de ori mai mare decat cea a Soarului, se
transforma, in mod normal, in gauri negre atunci cand mor.
O explicatie posibila a transformarii stelei in cauza intr-una
neutronica si nu intr-o gaura neagra ar fi aceea ca a eliminat
„noua zecimi din masa proprie inainte sa explodeze ca supernova”.
Un mod prin care acest lucru s-ar fi putut intampla ar fi ca
steaua precursoare sa fi fost parte a unui fenomen cunoscut sub
denumirea de „stea binara”, iar companionul ei sa ii fi extras din
masa. Acest lucru i-a fi permis sa evite soarta de a deveni o gaura
neagra.
Sursa: BBC
Descopera
lumea in care traiesti:
CITESTE SI: