Cele doua studii au avut ca scop identificarea efectelor
poluarii aerului si ale astmului, atat ca boala in sine, cat si ca
factor de agravare a unei stari de sanatate precare; in cadrul
primului, intitulat „Ambient Particulate Matter as a Risk Factor
for Suicide”, Changsoo Kim si colegii lui de la Yonsei University
Health System din Seul, Coreea de Sud, au examinat nivelurile de poluare atmosferica din sapte
orase sud-coreene, in raport cu cresterea pulberilor sedimentabile
si cele 4.341 cazuri de sinucidere survenite pe parcursul anului
2004. Cresterea nivelurilor de noxe si pulberi nocive a reiesit a fi asociata
unei cresteri cu 9% a sinuciderilor, procent care insa sarea la 19%
in cazul persoanelor afectate de boli cardiovasculare.
Al doilea studiu, (Asthma and Suicide Mortality in Young People: A
12-Year Follow-Up Study), realizat de Chian-Jue Kuo si colegii sai
de la „National Health Research Institutes” din Taiwan, a studiat
legatura detectabila pe o perioada de 12 ani intre suicid si astm,
pe un esantion alcatuit din 163.000 de elevi de liceu. S-a dovedit
ca adolescentii afectati de astm aveau un risc dublu de a comite
suicid fata de colegii lor sanatosi, si ca acest risc crestea
notabil atunci cand boala se manifesta intr-o forma severa.
CITESTE SI: