ALARMA GLOBALA! Distrugerea naturii ne costa miliarde de dolari
Raportul, numit Global Biodiversity Outlook (GBO-3), trage un
elocvent semnal de alarma: o parte a ecosistemelor Terrei vor
ajunge, in curand, intr-un punct-limita, in care vor deveni inutile
pentru omenire. Aceste puncte-limita includ defrisarile masive,
secarea raurilor si inmultirea necontrolata a algelor sau moartea
masiva a recifelor de corali.
Luna trecuta, expertii si oamenii de stiinta de la ONU au confirmat
deja ca guvernele nu-si vor indeplini misiunea asumata la Summit-ul pentru Biodiversitate de la
Copenhaga si alte intalniri si conferinte la nivel
inalt, de a stopa distrugerea galopanta a biodiversitatii incepand
cu acest an.
« Continuam sa pierdem biodiversitatea Pamantului
intr-un ritm galopant pe care nu l-am mai avut niciodata in istorie
- rata de extinctie este de 1.000 de ori mai mare decat tot ceea ce
am cunoscut vreodata », atrage atentia profesorul Ahmed Djoglat,
secretarul executiv al Conventiei ONU pentru Diversitate Biologica.
De exemplu, vertebratele - grupul care include mamifere, reptile,
pasari, amfibiene si pesti - a scazut cu o treime intre 1970 si
2006.
Niciunul dintre obiectivele pentru 2010, asumate de guvernele lumii
la Summitul de la Johannesburg, din 2002, nu a fost indeplinit.
Astfel, ONU atrage atentia ca nu s-au luat masurile necesare pentru
a stopa rata degradarii si pierderii habitatelor, pentru a proteja
cel putin 10% dintre regiunile ecologice virgine ale Pamantului,
pentru a controla inmultirea speciilor invazive sau pentru
a impiedica comertul sa distruga specii aflate pe cale de
disparitie.
In vreme ce in unele regiuni s-au facut progrese, la nivel global
are loc un adevarat dezastru - 21% dintre toate mamiferele
cunoscute, 30% dintre amfibieni, 12% dintre pasari si 27% dintre
recifele de corali sunt amenintate cu disparitia.
Iar ONU atrage atentia ca relatia dintre degradarea constanta a
naturii si mersul economiilor nationale este una directa si
cuantificabila. In raport se arata ca defrisarile anuale ale
padurilor provoaca, de fapt, o pierdere incredibila de 5 trilioane
de dolari.
« Multe guverne sunt oarbe, nu sunt in stare sa vada imensa valoare
a biodiversitatii », atrage atentia Achim Steiner, director
executiv al Programului pentru Mediu din cadru ONU. « Unii au
fabricat iluzia ca, intr-un fel, am fi in stare sa supravietuim
fara biodiversitate, sau ca biodiversitatea este o componenta
periferica a lumii noastre contemporane. Adevarul este ca, pe o
planeta care tinde sa aiba peste 9 miliarde de oameni pana in 2050,
avem nevoie de ea mai mult ca oricand. » incheie Steiner.
Sursa: BBC
DESCOPERA LUMEA IN CARE TRAIESTI!