ZIUA PAMANTULUI: Biodiversitatea Romaniei trebuie protejata si pretuita

Descopera

22 04. 2010, 13:36

Având ca mesaj principal Contăm unii pe alţii, campania urmăreşte într-o primă fază informarea cetăţenilor despre ce înseamnă biodiversitatea şi care sunt riscurile diminuării acesteia. Conform ultimelor studii, România se numără printre ţările cu un grad scăzut de informare în privinţa biodiversităţii, prin urmare este una dintre ţările prioritare campaniei europene, alături de Bulgaria, Italia, Spania, Polonia şi Olanda.

Ce înseamnă biodiversitatea? Cu ce suntem noi oamenii legaţi de natură?- Rezultatele studiului Eurobarometru "Atitudini faţă de biodiversitate"

În Europa, una din şase specii de mamifere sunt pe cale de dispariţie. Şi, atunci când o specie dispare, poate crea un efect devastator asupra altora, într-un efect fatal de domino. Pierderea biodiversităţii poate avea un efect catastrofal asupra prosperităţii noastre economice, asupra agriculturii şi asupra altor aspecte ale vieţii noastre pe care probabil nu le-am luat în considerare niciodată. Cu toate acestea, foarte puţini oameni se angajează să păstreze biodiversitatea. Provocarea este uriaşă, iar soluţia va deveni realitate numai cu sprijinul guvernelor locale şi a cetăţenilor. Nu trebuie să uităm că fiecare dintre noi este parte din acest joc de domino...

Natura ne oferă aer curat, apă potabilă, alimente, materiale şi medicamente. Ea ne ajută la reglarea climei şi ne protejează de catastrofe. Avem tendinţa să luăm aceste servicii ca pe ceva ce ni se cuvine, dar nu este aşa. În aceeaşi măsură în care o creştere cu 2 grade a temperaturii globale peste nivelul pre-industrial duce la schimbări catastrofale, la fel pierderea biodiversităţii dincolo de anumite limite, ar putea avea consecinţe profunde pentru funcţionarea planetei. În ultimii 50 de ani, 60% dintre serviciile ecosistemice ale pământului au fost degradate şi, dacă amprenta ecologică globală continuă să crească, este posibil ca situaţia să se înrăutăţească. Oamenii de ştiinţă sunt aproape siguri că principalul vinovat de această pierdere este factorul uman şi, în condiţiile date, am devenit conştienţi că o pierdere mai mare va implica un cost ridicat . În timp ce limitele sunt încă în curs de definire, este clar că rata actuală de diminuare a biodiversităţii pune în pericol viitorul nostru. În acelaşi timp, oamenii au devenit conştienţi că investiţiile în restaurarea biodiversităţii şi a ecosistemelor pot constitui mijloace eficiente pentru a ne adapta la schimbările climatice şi la alte provocări ce pot apărea, precum securitatea alimentară. Comisia Europeană doreşte ca cetăţenii să participe la soluţionarea acestor probleme.

Studiile arată că responsabilizarea publicului şi acţiunile individuale pot fi principalele instrumente pentru a diminua pierderea biodiversităţii. Cu toate acestea, conform rezultatelor studiului Eurobarometru, "Atitudini faţă de biodiversitate", europenii nu se simt bine informaţi cu privire la biodiversitate. În cadrul studiului, numai 38% dintre europeni au declarat că ştiu ce înseamnă biodiversitatea, în timp ce 28% dintre aceştia au auzit de biodiversitate, dar nu îi cunosc semnificaţia. În ciuda faptului că marea majoritate consideră că pierderea biodiversităţii este o problemă serioasă, aceştia sunt de părere că, personal, nu vor fi afectaţi de acest declin; doar 17% dintre respondenţi au afirmat că sunt deja afectaţi de această problemă. La întrebarea despre cele mai mari ameninţări pentru biodiversitate, doar 26% dintre respondenţi au menţionat dezastrele provocate de om, în timp ce 28% dintre aceştia au afirmat că nu se implică pentru a proteja biodiversitatea, deoarece nu ştiu ce trebuie făcut pentru a opri pierderea acesteia. La întrebarea referitoare la măsurile pe care Uniunea Europeană trebuie să le considere ca fiind prioritare pentru a proteja biodiversitatea, 22% dintre respondenţi au indicat faptul că preocupările ar trebui să se concentreze pe a oferi cetăţenilor o mai bună informare cu privire la importanţa biodiversităţii. Campania iniţiată de Comisia Europeană va sprijini acest obiectiv prin creşterea responsabilizării faţă de biodiversitate şi prin stimularea la discuţii despre soluţiile la problema biodiversităţii.

România, unul dintre cele mai noi state membre - amplasat strategic ca poartă de acces spre Europa de Est - aduce cu ea propria regiune biogeografică, regiunea stepică.
Regiunea stepică are doar o zonă restrânsă reprezentativă în UE, şi aceea se află exclusiv în România. Însă această zonă se extinde într-o imensă fâşie naturală, care se desfăşoară de-a lungul Rusiei până în Mongolia.
În aceste regiuni de stepe pot fi găsite multe specii rare precum dihorul pestriţ, hamsterul românesc şi dropia cu picioare lungi - o zonă cheie Natura 2000 în această regiune biogeografică fiind şi Muntele Macin, localizat în spatele Deltei Dunării.
România este recunoscută în special pentru Delta Dunării, care se întinde pe o distanţă de peste 4500 km². Acest întins labirint de canale de apă, insule plutitoare, stuf, lacuri, păduri vechi şi nisipuri mişcătoare, este fără exagerare cea mai amplă şi spectaculoasă zonă mlăştinoasă din Europa.
Este, de asemenea, un paradis de neegalat din punct de vedere al vietăţilor sălbatice. Milioane de păsări traiesc în Delta Dunării, printre care pelicanul Dalmaţian, a cărui populaţie în întreaga lume ajunge la numai 4200 de exemplare. În cadrul UE, acesta poate fi găsit într-un număr redus de zone, una dintre acestea fiind Delta Dunării.
Peisajul se schimbă în mod semnificativ în regiunea centrală a ţării, unde Munţii Carpaţi formează un arc în inima României, aducând cu ei o gamă largă de specii alpine şi urme de păduri naturale, bogat locuite de specii sălbatice.
România găzduieşte cea mai mare concentraţie de carnivore de talie mare din Europa (urşi, lupi şi râşi). Alături de Bulgaria, aceste două ţări adăpostesc aproape jumătate din populaţia totală din UE a acestor trei specii şi sunt prin urmare esenţiale pentru supravieţuirea lor.
Fortăreţele (de acest gen) includ Munţii Piatra Craiului, care sunt situaţi în centrul României. Aceasta nu este doar o importantă zonă sălbatică, dar serveşte, de asemenea, şi drept un coridor ecologic care face legătura între diferite părţi ale Carpaţilor, în acelaşi timp permiţând animalelor sălbatice să migreze aproape nestingherite de-a lungul părţii sudice a lanţului muntos. Piatra Craiului este ca un pod natural, cu creasta calcaroasă lungă şi îngustă, păduri dese şi curate.
Ca în orice alte zone, ameninţările pentru România sunt aceleaşi, mai ales ca urmare a extinderii UE, care pune accent pe dezvoltare, de cele mai multe ori fiind realizată iresponsabil. Marea Neagră este, de asemenea, puternic poluată şi supraexploatată. Trei specii diferite de delfini trăiesc în Marea Neagră, dar sunt pe cale de dispariţie.
Până în prezent, România a desemnat 109 SPA-uri şi 273 SCI -uri care acoperă în jur de 13% din teritoriu, însă este nevoie de un demers mult mai amplu pentru a completa reţeaua.

DESCOPERA LUMEA IN CARE TRAIESTI!

Articole recomandate