ZIUA PAMANTULUI: Biodiversitatea Romaniei trebuie protejata si pretuita

Având ca mesaj principal Contăm unii pe alţii, campania
urmăreşte într-o primă fază informarea cetăţenilor despre ce
înseamnă biodiversitatea şi care sunt riscurile diminuării
acesteia. Conform ultimelor studii, România se numără
printre ţările cu un grad scăzut de informare în privinţa
biodiversităţii, prin urmare este una dintre ţările
prioritare campaniei europene, alături de Bulgaria, Italia, Spania,
Polonia şi Olanda.

Ce înseamnă
biodiversitatea? Cu ce suntem noi oamenii legaţi de natură?-
Rezultatele studiului Eurobarometru „Atitudini faţă de
biodiversitate”

• O specie de păsări care seamănă cu pinguinii, devastată de un val de căldură
• Prietenii ajută persoanele în vârstă mai mult decât familia, arată un studiu

În Europa, una din şase specii de mamifere sunt pe cale de
dispariţie. Şi, atunci când o specie dispare, poate crea un efect
devastator asupra altora, într-un efect fatal de domino. Pierderea
biodiversităţii poate avea un efect catastrofal asupra
prosperităţii noastre economice, asupra agriculturii şi asupra
altor aspecte ale vieţii noastre pe care probabil nu le-am luat în
considerare niciodată. Cu toate acestea, foarte puţini oameni se
angajează să păstreze biodiversitatea. Provocarea este uriaşă, iar
soluţia va deveni realitate numai cu sprijinul guvernelor locale şi
a cetăţenilor. Nu trebuie să uităm că fiecare dintre noi este parte
din acest joc de domino…

Natura ne oferă aer curat, apă potabilă, alimente, materiale şi
medicamente. Ea ne ajută la reglarea climei şi ne protejează de
catastrofe. Avem tendinţa să luăm aceste servicii ca pe ceva ce ni
se cuvine, dar nu este aşa. În aceeaşi măsură în care o creştere cu
2 grade a temperaturii globale peste nivelul pre-industrial duce la
schimbări catastrofale, la fel pierderea biodiversităţii dincolo de
anumite limite, ar putea avea consecinţe profunde pentru
funcţionarea planetei. În ultimii 50 de ani, 60% dintre serviciile
ecosistemice ale pământului au fost degradate şi, dacă amprenta
ecologică globală continuă să crească, este posibil ca situaţia să
se înrăutăţească. Oamenii de ştiinţă sunt aproape siguri că
principalul vinovat de această pierdere este factorul uman şi, în
condiţiile date, am devenit conştienţi că o pierdere mai mare va
implica un cost ridicat . În timp ce limitele sunt încă în curs de
definire, este clar că rata actuală de diminuare a biodiversităţii
pune în pericol viitorul nostru. În acelaşi timp, oamenii au
devenit conştienţi că investiţiile în restaurarea biodiversităţii
şi a ecosistemelor pot constitui mijloace eficiente pentru a ne
adapta la schimbările climatice şi la alte provocări ce pot apărea,
precum securitatea alimentară. Comisia Europeană doreşte ca
cetăţenii să participe la soluţionarea acestor probleme.

Studiile arată că responsabilizarea publicului şi acţiunile
individuale pot fi principalele instrumente pentru a diminua
pierderea biodiversităţii. Cu toate acestea, conform rezultatelor
studiului Eurobarometru, „Atitudini faţă de biodiversitate”,
europenii nu se simt bine informaţi cu privire la biodiversitate.
În cadrul studiului, numai 38% dintre europeni au declarat că ştiu
ce înseamnă biodiversitatea, în timp ce 28% dintre aceştia au auzit
de biodiversitate, dar nu îi cunosc semnificaţia. În ciuda faptului
că marea majoritate consideră că pierderea biodiversităţii este o
problemă serioasă, aceştia sunt de părere că, personal, nu vor fi
afectaţi de acest declin; doar 17% dintre respondenţi au afirmat că
sunt deja afectaţi de această problemă. La întrebarea despre cele
mai mari ameninţări pentru biodiversitate, doar 26% dintre
respondenţi au menţionat dezastrele provocate de om, în timp ce 28%
dintre aceştia au afirmat că nu se implică pentru a proteja
biodiversitatea, deoarece nu ştiu ce trebuie făcut pentru a opri
pierderea acesteia. La întrebarea referitoare la măsurile pe care
Uniunea Europeană trebuie să le considere ca fiind prioritare
pentru a proteja biodiversitatea, 22% dintre respondenţi au indicat
faptul că preocupările ar trebui să se concentreze pe a oferi
cetăţenilor o mai bună informare cu privire la importanţa
biodiversităţii. Campania iniţiată de Comisia Europeană va sprijini
acest obiectiv prin creşterea responsabilizării faţă de
biodiversitate şi prin stimularea la discuţii despre soluţiile la
problema biodiversităţii.

• România, unul dintre cele mai noi state membre – amplasat
  strategic ca poartă de acces spre Europa de Est – aduce cu ea
  propria regiune biogeografică, regiunea stepică.

• Regiunea stepică are doar o zonă restrânsă reprezentativă în UE,
  şi aceea se află exclusiv în România. Însă această zonă se extinde
  într-o imensă fâşie naturală, care se desfăşoară de-a lungul Rusiei
  până în Mongolia.

• În aceste regiuni de stepe pot fi găsite multe specii rare
  precum dihorul pestriţ, hamsterul românesc şi dropia cu picioare
  lungi – o zonă cheie Natura 2000 în această regiune biogeografică
  fiind şi Muntele Macin, localizat în spatele Deltei Dunării.

• România este recunoscută în special pentru Delta Dunării, care
  se întinde pe o distanţă de peste 4500 km². Acest întins labirint
  de canale de apă, insule plutitoare, stuf, lacuri, păduri vechi şi
  nisipuri mişcătoare, este fără exagerare cea mai amplă şi
  spectaculoasă zonă mlăştinoasă din Europa.

• Este, de asemenea, un paradis de neegalat din punct de vedere al
  vietăţilor sălbatice. Milioane de păsări traiesc în Delta Dunării,
  printre care pelicanul Dalmaţian, a cărui populaţie în întreaga
  lume ajunge la numai 4200 de exemplare. În cadrul UE, acesta poate
  fi găsit într-un număr redus de zone, una dintre acestea fiind
  Delta Dunării.

• Peisajul se schimbă în mod semnificativ în regiunea centrală a
  ţării, unde Munţii Carpaţi formează un arc în inima României,
  aducând cu ei o gamă largă de specii alpine şi urme de păduri
  naturale, bogat locuite de specii sălbatice.

• România găzduieşte cea mai mare concentraţie de carnivore de
  talie mare din Europa (urşi, lupi şi râşi). Alături de Bulgaria,
  aceste două ţări adăpostesc aproape jumătate din populaţia totală
  din UE a acestor trei specii şi sunt prin urmare esenţiale pentru
  supravieţuirea lor.

• Fortăreţele (de acest gen) includ Munţii Piatra Craiului, care
  sunt situaţi în centrul României. Aceasta nu este doar o importantă
  zonă sălbatică, dar serveşte, de asemenea, şi drept un coridor
  ecologic care face legătura între diferite părţi ale Carpaţilor, în
  acelaşi timp permiţând animalelor sălbatice să migreze aproape
  nestingherite de-a lungul părţii sudice a lanţului muntos. Piatra
  Craiului este ca un pod natural, cu creasta calcaroasă lungă şi
  îngustă, păduri dese şi curate.

• Ca în orice alte zone, ameninţările pentru România sunt
  aceleaşi, mai ales ca urmare a extinderii UE, care pune accent pe
  dezvoltare, de cele mai multe ori fiind realizată iresponsabil.
  Marea Neagră este, de asemenea, puternic poluată şi
  supraexploatată. Trei specii diferite de delfini trăiesc în Marea
  Neagră, dar sunt pe cale de dispariţie.

• Până în prezent, România a desemnat 109 SPA-uri şi 273 SCI -uri
  care acoperă în jur de 13% din teritoriu, însă este nevoie de un
  demers mult mai amplu pentru a completa reţeaua.

DESCOPERA LUMEA IN CARE TRAIESTI!

• 
  Cele mai exotice 10 bazaruri din
  lume
  
• 
  Recviem pentru Apa (FOTO)
  
• 
  Glamping: traiul la cort in varianta
  DELUXE