Urangutanii si viata lor sexuala

16 03. 2010, 11:50

Analizand "lamentarile" masculilor de urangutan (Pongo pygmaeus) din Borneo, un grup de cercetatori de la Universitatea Zurich, Elvetia, a descoperit ca acestea nu servesc doar la a atrage femelele, ci contin si informatii cu privire la identitatea destinatarei si la context. Biologii elvetieni, coordonati de Carel van Schaik, au observat si studiat comportamentul a trei urangutani maturi din punct de vedere sexual - Niko, Kentung e Fugit - din rezervatia naturala Tuanan, din Borneo.

Aria studiului a acoperit 750 hectare de padure si mlastini, unde densitatea medie a urangutanilor este de circa patru exemplare pe kilometru patrat.. "Urangutanii au un repertoriu bogat de tipete, dar doar masculii dominanti emit semnale care pot fi auzite la distanta mare. Acestea sunt o serie de sunete bubuitoare sau gemete de joasa tonalitate care pot fi ascultate pe raza de un kilometru", a explicat Brigitte Spillmann, co-autoare a studiului publicat in revista Ethology.

Oamenii de stiinta au recunoscut doua tipuri de astfel de "mesaje" ale urangutanilor: cele spontane, emise frecvent si la intamplare, si cele emise ca raspuns la provocarile altor exemplare, precum tipatul unui mascul rival sau sunetul caderii unui copac (urangutanii darama copacii morti ca demostratie de forta, un comportament asemanator cu repetatele lovituri in piept ale gorilei). Acestea din urma, sunete emise de primate in stare de excitatie, par a fi mai rapide si mai sincopate decat cele spontane.

Etologii au mai observat si ca femelele de urangutan raspund la ambele tipuri de "solicitari": ele recunosc nu numai identitatea masculului, factor foarte important in comunicare, mai ales in lipsa contactului vizual, dar si imprejurarile in care chemarea este emisa. In cazul celor spontane, femelele cu progenituri se indeparteaza de mascul, iar cele active sexual se apropie. In plus, toate par a ignora tipetele lungi si voluntare, care par astfel a fi nu solicitari "galante", ci doar reactii menite a-i descuraja pe adversari si pe potentialii pradatori. .
Sursa: Galileo

CITESTE SI: