Cercetatorii americani au pus la punct un model matematic care
simuleaza dinamicile de agregare criminala in orase, identificand
asa-numitele „puncte fierbinti” ale criminalitatii. Grupul care a
condus studiul este alcatuit din antropologul Jeffrey Brantingham,
colaborator al Departamentului de politie din Los Angeles, Andrea
Bertozzi, director al Departamentului de matematica aplicata la
UCLA, colegul acesruia Martin Short (seful echipei) si George Tita,
profesor de criminologie la Universitatea California din
Irvine.
Modelul, construit pe baza datelor stranse de politie in
teritoriu in ultimii zece ani, reproduce dinamicile „hot
spot”-urilor criminale. Potrivit cercetatorilor, aceste puncte
fiebinti se diferentiaza in doua tipuri: exista cele generate de
mici „varfuri” care cresc intr-o zona cu densitate criminala
scazuta (super-critical hotspots) si cele care se nasc intr-un
teritoriu unde criminalitatea este dens distribuita, avand tendinta
de a se centraliza (subcritical hotspots).
Potrivit specialistilor, actiunile anti-criminalitate pot avea
efecte foarte diferite in cele doua cazuri, iar modelul serveste la
a prezice daca o actiune represiva a politiei va fi realmente
eficienta si daca efectelor vor dura. „Daca actionam fara a sti cu
ce tip de hot ne confruntam nu vom fi in masura sa prezicem daca nu
cumva vom provoca doar o deplasare a acestuia intr-o alta zona sau
daca intr-adevar reducem criminalitatea”, a explicat
Brantingham.
Cu modelul lor, Short si Bertozzi incearca asadar sa prezica
felul in care un hot spot va raspunde la actiunile represive,
facand apel la ceea ce in matematica se numeste „Teoria
bifurcatiei”. Potrivit acesteia, un algoritm poate prezenta, in
diverse puncte, doua solutii la fel de probabile, si este imposibil
sa stabilesti care dintre optiuni se va dovedi cea adevarata. „Am
facut ceea ce biologii si inginerii fac de multa vreme: am studiat
comportamentele si am incercat sa intelegem mecanismele si
dinamicile sistemului”, au precizat cei doi.
Sursa: Galileo
CITESTE SI: