Creierul cel mai evoluat este si cel mai lent

Este un adevarat elogiu al lentorii concluzia la care au ajuns
specialistii in nerologie si cei in tehnologia informatiei din mai
multe tari, studiind comunicarea intre cele doua emisfere cerebrale
la specii diferite (macac, cimpanzeu si om), si cea dintre ariile
diferite ale creierului acelorasi primate, cu sarcini din ce in ce
mai complexe. Studiul, publicat recent in revista americana
Proceedings of the National Academy of Science (PNAS), deschide
strada unor teorii opuse uneia dintre dogmele tehnologiei
informatiei, potrivit careia evolutia instrumentelor tine pasul cu
viteza procesarii informatiilor.

Autorii studiului sunt Roberto Caminiti, de la Departamentul de
Fiziologie si Farmacologie al Universitatii La Sapienza din Roma,
Hassan Ghaziri de la Intitutul elvetian de Tehnologie din Lausanne,
Ralf Galuske de la Universitatea Darmstadt, Patrick Hof de la
Departamentul de neurologie din cadrul Scolii de Medicina Mount
Sinai din New York, si Giorgio Innocenti, neurolog la Institutul
Karolinska din Stockholm, Suedia.

• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
• Cât de compatibil este adevărul cu democrația?

In fiecare dintre cele trei specii analizate, cele doua emisfere
cerebrale comunica intre ele prin intermediul fibrelor nervoase cu
diametru si lungimi diferite, prin urmare cu viteza si timpi de
transfer al informatiilor diferite. Concluzia? Cu cat sunt mai
groase si mai scurte fibrele, cu atat este mai rapid si transferul
informatiilor. „Dimensiunile mai mari ale creierului omului,
asimetria anatomica a acestuia si lateralizarea functiilor
sugereaza ca si conexiunile intre emisfere au fost supuse unei
reorganizari substantiale pe parcursul evolutiei primatelor. Timpii
interactiunilor dintre cele doua emisfere reprezinta probabil o
obligatie deosebita survenita in urma acestei reorganizari”, se
arata in articol.

Odata cu cresterea dimensiunilor creierului, de la cimpanzeu la om
nu a survenit insa si asteptata crestere a dimensiunilor
diametrului fibrelor pentru comunicarea intre zonele diferite din
cele doua emisfere (cum s-a intamplat pe parcursul traseului
evolutiv precedent, intre macac si cimpanzeu). Spre surprinderea
specialistilor, omul modern mentine conexiunile intre emisferele
cerebrale adecvate creierului unui stramos indepartat al nostru,
Australopitecus.

„In fiecare dintre cele trei specii examinate, fiecare arie
cerebrala comunica cu aria sa analoaga in cealalta emisfera prin
fibre de diferite lungimi si diametru, asadar cu diferite viteze si
timpi de transfer al informatiilor. Ariile senzoriale si motorii
comunica cu viteza mai mare fata de cele asociative, responsabile
de functii mentale mai elevate, aparute mai tarziu pe parcursul
evolutiei”, a explicat Roberto Caminiti.

Sursa: La Stampa

CITESTE SI:

• 
  Credinta se naste in creier
• 
  Creierul uman are „superviteza” de reactie
• 
  S-a descoperit cel mai vechi creier uman