Regleaza-ti frecventa radio pentru a-i auzi pe cei morti
Multi oameni de stiinta au incercat sa stabileasca un soi de
punte cu "lumea cealalta", folosindu-se de diferite dispozitive
tehnologice. In 1920, Thomas Edison a avansat ideea ca eu-ul
nostru, transferat in lumea de dincolo, isi pastreaza abilitatea de
a influenta materia chiar si din acel "loc". Daca asa stau
lucrurile, atunci echipamentele senzitive ar trebui sa poata
inregistra aceste efecte, doar ca trebuie inventate.
Friedrich Jurgenson, un documentarist suedez, este unul dintre cei
mai faimosi cercetatori ai EVP. El a inregistrat accidental pe
banda magnetica vocile rudelor sale decedate. Dr. Konstantin
Raudive, psiholog din Latvia, a fost adeptul si sustinatorul lui
Jurgenson. Impreuna, au derulat numeroase experimente, iar Raudive
a inteles in scurt timp ca cele mai bune rezultate pot fi obtinute
atunci cand procesele de inregistrare sunt acompaniate de "zgomot
alb". El credea ca mortii folosesc cumva acest zgomot,
transformandu-l in sunetul vocii lor.
Vocile electrice vibreaza, de obicei, la frecvente inalte. Ritmul
frazelor acestor voci este, de asemenea, neobisnuit si
supranatural, iar tempo-ul vorbirii este in general mai rapid decat
in mod normal. O alta caracteristica tipica este monotonia. Cea mai
intriganta parte a fenomenului este aceea ca o persoana care are
parte de EVP recunoaste fara echivoc vocile rudelor sale decedate,
mai ales in cazul unei inregistrari de calitate inalta.
Este vorba despre autodeceptionare sau este realitate? Un
experiment simplu poate sa "faca lumina". Nu sunt necesare decat un
aparat radio AM/FM cu functie de inregistrare si o pereche de casti
pentru a putea asculta vocile electronice. Se ia o caseta audio
virgina, se introduce in aparatul de radio, iar castile se monteaza
pe urechi. Apoi se porneste aparatul si se cauta frecvente fara
acoperire. Se intra intr-o stare de relaxare, inregistrarea este
pornita si li se cere, verbal, mortilor sa vorbeasca. Incercarea
interceptarii vocilor in timpul inregistrarii nu este de vreun
folos, acest lucru nu se va intampla.
Trei pana la cinci minute mai tarziu, inregistrarea trebuie
intrerupta si caseta derulata inapoi. Se procedeaza la ascultarea
inregistrarii, cu volumul reglat initial la 20%, apoi la un nivel
mai confortabil. Concentrarea trebuie indreptata mai ales asupra
sunetelor statice, fata de care urechea trebuie sa se obisnuiasca
pentru a detecta momentul in care omogenitatea sonora este vag
perturbata. Atentie!
Atunci cand se asculta pentru prima oara inregistrarea, ar trebui
observate momentele sunetelor neobisnuite. A doua oara, aceste
momente sa fie studiate cu atentie. Apoi ascultate iar, cu atentie
marita asupra celor mai "suspecte" pasaje. Subiectul va observa un
lucru bizar. Cu cat asculta mai mult inregistrarea, cu atat
momentele suspecte se vor auzi mai clar, ca si cand s-ar dezvolta.
Totusi, nu trebuie trase concluzii premature, de vreme ce aceste
sunete pot avea origini explcabile. In mod normal, asemenea
experimente presupun prezenta de spirit si curaj.
Sursa: Pravda
CITESTE SI: