Viitorul Pamantului se decide la Copenhaga
Prim Ministrul danez Lars Loekke Rasmussen descrie summitul Natiunilor Unite despre incalzirea globala drept "o oportunitate pe care lumea nu o poate rata", mentionand ca "este nevoie mai mult decat oricand de un angajament comun, puternic si ambitios al statelor lumii in privinta schimbarii climatice".
Summitul ONU din Copenhaga urmareste sa inlocuiasca vechiul protocol de la Kyoto (la care o serie de puteri industriale, printre care SUA, au refuzat sa adere), insa nu va fi o misiune usoara adoptarea unei rezolutii comune. Cu toate ca numeroase tari propun reducerea emisiilor de carbon, responsabile de incalzirea globala, nu putini analisti se intreaba daca aceste reduceri vor fi acceptabile pentru o lume aflata in continua si galopanta dezvoltare sau daca vor fi de ajuns pentru a preveni schimbarile climatice periculoase. In acest moment, raspunsurile la cele doua intrebari par a fi « nu » si « poate ». Exista inca o diferenta semnificativa intre ceea ce oamenii de stiinta considera ca este necesar si politicile ecologice adoptate de diversele guverne ale lumii.
Cu toate acestea, niciodata in cei 17 ani de cand incalzirea globala a ajuns in agenda publica, nu au existat atat de multe tari care sa propuna planuri si solutii pentru stoparea incalzirii globale. Cu alte cuvinte, desi este dificil, in cele doua saptamani ale summit-ului, sunt mari sanse sa se ajunga la un consens global care va fi, oricum, mai bun decat actualul protocol de la Kyoto. Din punctul de vedere al cercetatorilor, insa, acest consens s-ar putea sa nu fie suficient pentru salvgardarea Terrei.
In luna iulie a acestui an, grupul tarilor puternic industrializate, G8, a adoptat o tinta de mentinere a cresterii temperaturilor globale din perioada pre-industriala pana in prezent de pana la 2 grade Celsius. Numerosi delegati africani, alaturi de reprezentatii statelor insulare, mai mici sustin ca acest prag va avea un impact major cu potential negativ asupra tarilor pe care le reprezinta. In acelasi timp, grupul dominat de China, G77, al tarilor aflate in dezvoltare, au propus un prag cu mult mai greu de atins, de numai 1,5 grade Celsius - in conditiile in care nicio tara puternic industrializata nu a adoptat politici pentru stoparea emisiilor gazelor cu efect de sera pentru a atinge acest obiectiv.
Intelegerea trebuie facuta printr-un compromis intre statele
bogate si industrializate si cele aflate in dezvoltare, considera
analistii. In acelasi timp, preocuparea societatii civile vizavi de
incalzirea globala a sporit semnificativ in ultimul timp,
aproximativ 64% din oamenii din intreaga lume considerand astazi
incalzirea globala drept o problema foarte serioasa; cu 20% mai
mult fata de 1998, se arata intr-un studiu realizat de Globescan
pentru BBC. De altfel, numerosi activisti din intreaga lume, vor
organiza o demonstratie de proportii pe 12 decembrie, la Copenhaga,
pentru fortarea adoptarii celei mai bune rezolutii posibile.
Summit-ul pe
scurt
-
Perioada de desfasurare: 7 - 18 decembrie
-
Scop: discutarea situatiei emisiilor de gaze nocive din prezent si adoptarea masurilor financiare si politice pentru stoparea incalzirii globale
-
Paricipanti: 192 de delegati, dintre care 100 de oameni politici de prim rang, printre care presedintele SUA Barack Obama, prim ministrul britanic Gordon Brown, presedintele Frantei Nicolas Sarkozy, prim ministrul Indiei Manmohan Singh.
-
Principalele teme ale discutiilor: stabilirea unor tinte pentru stoparea gazelor cu efect de sera; suport financiar pentru adaptarea politicilor ecologice pentru tarile aflate in curs de dezvoltare; o rezolutie comuna privind stoparea defrisarilor pana in 2030
Sursa: BBC
CITESTE SI: