Bucuresti – Viata de acasa

Una dintre cele mai interesante preocupari legata de geografia
umana a Bucurestilor a fost confruntarea dintre vechi si nou,
dintre cei care doreau sa traiasca aidoma strabunilor turcizati si
copii lor, care, dupa ani buni de studii sau libera practica prin
orasele Europei au adus acasa comportamente si preocupari
moderne.

In numai doua generatii, confruntarea s-a schimbat treptat in
coabitare, ajungandu-se la un consens intre cele doua moduri de
viata: unul specific psihologiei poporului roman, o psihologie
levantina, orientalizata si un grup restrans social, dar
decizional, care traia prin disciplina si rigurozitatea
europeana.

• Cum au fraudat doi români statul britanic cu sute de mii de lire sterline?
• Câți bani cash mai folosesc europenii?

Rezultatul a fost un hibrid cultural cu posibilitati de
uniformizare pozitiva in toate straturile sociale, si care ar fi
putut aduce poporul roman mai aproape de civilizatia europeana.
Cursul firesc al acestui proces de osmoza culturala cu Europa a
fost stopat incepand cu 1945.

Un alt detaliu al cartografierii simbolice a fost Bucurestiul
„magic”. Nu este vorba de mult vehiculatul „Mic Paris”, ci de cu
totul altceva. Este vorba de un „high life”, restrans numeric, dar
care era format in mare masura din elemente ridicate ale clasei de
mijloc. Un high life, care avea o ancorare temeinica in civilizatia
europeana, pe deplin integrat acesteia si era tratat ca si partener
egal de elementele sociale similare ale altor tari.

Aceasta substructura sociala a disparut incepand cu anul 1945
iar ceea ce numim astazi „high life” nu reprezinta decat o imitare
a ceea ce exista in Europa. Acest lucru este cauzat de faptul ca,
in Romania, accesoriile banale ale societatii „rafinate” (limuzine,
conturi bancare, vile, bijuterii, vestimentatie etc) au fost
asimilate ca obiecte de prestigiu social, servind ca mijloc de
epatare.

Pe cand, in societatea inalta europeana, elemente care aduc
prestigiu sunt nivelul de cultura, predilectia discretiei chiar si
in practicarea mecenatului, cultul pentru gust si tonalitatea
vestimentatiei, exportul unui confort valorizant catre urmatoarele
cercuri sociale, ale clasei de mijloc.

Cartografierea pe care o propunem in demersul nostru este
construita prin limbajul comparatiilor intre tipologiile umane din
trecut si cele de astazi. Se va discuta despre: calitatea morala,
nivelul de cultura, palierele comportamentale. Vom incerca astfel
sa descoperim posibile cauze ale nesincronizarilor sociale de
astazi.

Totul tine de complexitatea geografiilor umane, care definesc
personalitatea si structurile unui mod de viata sau nivel cultural,
la un moment dat.

„Harti in miscare: Bucuresti – Viata de acasa” este o abordare
interdisciplinara, construita prin intermediul istoriei
mentalitatilor si a comportamentelor.
Data: 10 decembrie, 18:30
Taxa: 30 ron – adulti /25 ron – elevi, studenti
Loc: galeria Artmark