Servindu-se de capacitatea naturala de a mineraliza aurul
degajat in mediul bacteriei Cupriavidus metallidurans, un grup
international de cercetatori condus de Frank Reith de la
Universitatea Adelaide, a modificat genetic microorganismul astfel
incat acesta sa semnaleze prezenta metalului.
Potrivit studiului publicat in paginile Proceedings of the National
Academy of Sciences (Pnas), aurul se prezinta rareori in stare
naturala sub forma de pepite, cel mai frecvent fiind asociat cu
alte metale, de multe ori toxice pentru Cupriavidus metallidurans,
cum sunt de exemplu compusii ce contin sulf, care inhiba functiile
enzimatice ale bacteriei. In acest caz, microorganismul
reactioneaza activand un grup de gene „detoxifiante”, cu sarcina de
a produce o enzima capabila sa precipite aurul in forma metalica,
inofensiva, separandu-l de alte substante care sunt
eliminate.
Prezenta unor asemenea microorganisme in anumite mine australiene
foarte indepartate unele de altele fusese deja remarcata de oamenii
de stiinta cu ani in urma, nu era insa clar daca ele ar juca un rol
in formarea depozitelor de aur si nici care ar fi putut fi
acesta.
Odata descoperit mecanismul actiunii bacteriei, cercetatorii au
cautat un mod de a profita de pe urma acestei extraordinare
abilitati. Prin urmare, ei au modificat genetic bacteria, astfel
incat sa emita o lumina (detectabila cu un spectrometru portabil)
de fiecare data cand activeaza genele detoxifiante, cu alte cuvinte
cand se afla in prezenta pretiosului metal.
CITESTE SI: