Bucurestii negustorilor

Prin comportament, maniera de a locui si tipologia consumului, clasa de mijloc a fost intotdeauna un barometru social, economic si cultural pentru societatea urbana. Clasa de mijloc este aceea care a creat si impulsionat societatea de larg consum, confortul atent construit. In trecut, negustorimea noastra a creat comertul en detail trimitand prin satele Valahiei carute cu marfuri de tot felul, care se intorceau la depozitele de pe Lipscani dupa cateva saptamani de peregrinari. A doua generatie de negustori, in asociere cu altii care au venit intre timp, de pe alte meleaguri urbane, mai ales dupa 1830, a dezvoltat manufacturi si puncte de desfacere ale acestora in targurile principale din tara. Au infiintat primele banci cu filialele cuvenite.

Proiectul de viata s-a modificat si el. Casele s-au modernizat, ca arhitectura dar si ca ambientare interioara; vestimentatia s-a diversificat si "europenizat"; consumul a iesit din pravaliile negustoresti orientandu-se si catre sfera distractiilor si a consumului cultural. Intimitatea a preluat si ea un alt cod de reprezentare, de la gesturi si atitudini, la asteptarile si proiectiile legate de celalalt; s-au diversificat posiblitatile de socializare.
Vizitele, supeurile, soirelele, patrund si la mahala, ca urmare a largului consum care se desfasura in societatea de mijloc. Iar acest mijloc al societatii a fost punctul de plecare pentru marile cariere, pentru marile averi. Ele au putut fi pastrate atata timp cat posesorii lor nu au uitat de unde au plecat. Originile uitate se pot intoarce in mai putin de o generatie. Cei din vechime o stiau. Dar aceasta este o alta poveste.

Punct de plecare: Fantana Sarindar (in fata Cercului Militar), ora 16:00
Taxa participare: 30 ron -adulti/ 25 ron - elevi, studenti
Data: 17 octombrie - Inscrieri la contact@victoriei.ro
Punct de plecare: Fantana Sarindar - Calea Victoriei - strada Franceza - strada Sepcari - Bulevardul I.C.Bratianu - Calea Mosilor - Strada Negustori - Strada Mintuleasa - Bulevardul Carol I - strada Lipscani.

Promenada este gindita ca o plimbare, nu presupune o vizitare individuala a monumentelor pe linga care se trece si despre care se povesteste. Ea are scopul de a deschide "apetitul" bucurestenilor de a cerceta individual si pe indelete muzeele si locurile memorabile din oras.

Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti. Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban. Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la romani (Compania, 2006), Familia Minovici - univers spiritual (Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101 texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile "Antropologia urbana" si "Periferii nocturne" la Editura Paralela 45.