Bucurestii negustorilor

Prin comportament, maniera de a locui si tipologia consumului,
clasa de mijloc a fost intotdeauna un barometru social, economic si
cultural pentru societatea urbana. Clasa de mijloc este aceea care
a creat si impulsionat societatea de larg consum, confortul atent
construit. In trecut, negustorimea noastra a creat comertul en
detail trimitand prin satele Valahiei carute cu marfuri de tot
felul, care se intorceau la depozitele de pe Lipscani dupa cateva
saptamani de peregrinari. A doua generatie de negustori, in
asociere cu altii care au venit intre timp, de pe alte meleaguri
urbane, mai ales dupa 1830, a dezvoltat manufacturi si puncte de
desfacere ale acestora in targurile principale din tara. Au
infiintat primele banci cu filialele cuvenite.

Proiectul de viata s-a modificat si el. Casele s-au modernizat,
ca arhitectura dar si ca ambientare interioara; vestimentatia s-a
diversificat si „europenizat”; consumul a iesit din pravaliile
negustoresti orientandu-se si catre sfera distractiilor si a
consumului cultural. Intimitatea a preluat si ea un alt cod de
reprezentare, de la gesturi si atitudini, la asteptarile si
proiectiile legate de celalalt; s-au diversificat posiblitatile de
socializare.
Vizitele, supeurile, soirelele, patrund si la mahala, ca urmare a
largului consum care se desfasura in societatea de mijloc. Iar
acest mijloc al societatii a fost punctul de plecare pentru marile
cariere, pentru marile averi. Ele au putut fi pastrate atata timp
cat posesorii lor nu au uitat de unde au plecat. Originile uitate
se pot intoarce in mai putin de o generatie. Cei din vechime o
stiau. Dar aceasta este o alta poveste.

• Papa Francisc, vizat de un atentat cu bombă. Vaticanul a fost informat de serviciile secrete britanice
• Cât internet au consumat românii în anul 2024?

Punct de plecare: Fantana Sarindar (in fata Cercului Militar),
ora 16:00
Taxa participare: 30 ron -adulti/ 25 ron – elevi, studenti
Data: 17 octombrie – Inscrieri la [email protected]
Punct de plecare: Fantana Sarindar – Calea Victoriei – strada
Franceza – strada Sepcari – Bulevardul I.C.Bratianu – Calea Mosilor
– Strada Negustori – Strada Mintuleasa – Bulevardul Carol I –
strada Lipscani.

Promenada este gindita ca o plimbare, nu presupune o vizitare
individuala a monumentelor pe linga care se trece si despre care se
povesteste. Ea are scopul de a deschide „apetitul” bucurestenilor
de a cerceta individual si pe indelete muzeele si locurile
memorabile din oras.

Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului
Bucuresti si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul
mai mulor carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor
sau periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti.
Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In
sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban.
Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la
romani (Compania, 2006), Familia Minovici – univers spiritual
(Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101
texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile
„Antropologia urbana” si „Periferii nocturne” la Editura Paralela
45.