Home » D:News » Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania

Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania

Descoperirile arheologice din situl preistoric de la Sierra de Atapuerca (Spania) ajung in Romania
Publicat: 01.04.2009
Reputati specialisti din Spania vor participa vineri, 3 aprilie 2009, ora 11.00 la masa rotunda cu tema „Descoperirile de la Atapuerca”, organizata de catre Institutul Cervantes din Bucuresti cu sprijinul Fundatiei Atapuerca si Muzeul National de Istorie a Romaniei, la sediul muzeului, situat in Calea Victoriei nr. 12 (Sala „Mihai Viteazul”, etaj 2).

Cercetarile desfasurate in cadrul sitului arheologic preistoric de la Sierra de Atapuerca au inceput de mai bine de trei decenii si au implicat, an de an, o echipa interdisciplinara alcatuita din arheologi, paleontologi, biologi, geologi si speologi. Scopul lor este acela de a investiga procesul de populare a Europei si apariţia diferitelor specii de hominizi, activitate care a generat rezultate remarcabile, inclusiv descoperirea celei mai vechi fosile a unui „european”.

Cercetarile intreprinse in cadrul acestui sit excepţional — atat prin vechimea si numarul considerabil de fosile gasite, cat si prin dotarile centrelor de cercetare si expertiza complexa a colectivului de lucru — vor fi prezentate la Bucuresti de doi dintre membrii echipei de cercetare de la Atapuerca. Astfel, dr. José María Bermúdez de Castro Risueño (director al Centrului Naţional de Cercetare a Evoluţiei Umane si co-director al santierului arheologic din Sierra de Atapuerca) va conferentia despre importanţa sapaturilor de la Atapuerca pentru cunoasterea devenirii umane prin intermediul prezentarii sale “Acum un milion de ani: Atapuerca si evolutia umana”, iar dr. Ana Mateos Cachorro (sefa Grupului de Paleofiziologie si Sociobiologie a Hominizilor), va sustine prezentarea “Atapuerca: un proiect stiintific, cultural si social”, cu referire la aspectele legate de implicatiile proiectului in sine pentru sfera stiintifica, dar si pentru cea culturala si sociala.

Din partea romana, vor sustine o serie de interventii cunoscuti cercetatori, profesori universitari si arheologi al caror domeniu de interes il reprezinta arheologia preistorica: prof. univ. dr. Marin Carciumaru (Universitatea „Valahia” din Targoviste), dr. Roxana Dobrescu (Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”), conf. univ. dr. Mircea Anghelinu (Universitatea “Valahia” din Targoviste), conf. univ. dr. Emilian Alexandrescu (Universitatea din Bucuresti) si dr. Dragomir Popovici (Muzeul National de Istorie al Romaniei). Moderatorul acestei manifestari va fi directorul general al Muzeului National de Istorie a Romaniei, dr. Crisan Museteanu.

Aceasta reuniune stiinţifica este deschisa tuturor celor interesati de arheologia preistorica si antropologie, proiecte europene de cercetare in domeniile stiintelor umaniste, precum si celor familiarizati cu mediul stiintific specific lumii iberice. Intrarea este libera. Accesul se va face pe la intrarea B a muzeului, respectiv prin strada Postei, vis-a-vis de biserica Stavropoleos.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii