Nu mai spera in salvarea Pamantului. Nu va functiona
Cei doi cercetatori ataca astfel larg raspandita convingere a oamenilor ca speranta este o forta ce ii poate motiva pe indivizi sa rezolve coplesitoarele probleme sociale si ecologice. J.V. si M.N. au analizat impactul dorintei de mai bine a oamenilor asupra problemelor de mediu si au ajuns la concluzia ca opusul sperantei nu inseamna disperare sau resemnare, ci tocmai virtutea de a lua atitudine si de a face ceea ce trebuie. Altfel spus, speranta si optimismul s-ar putea dovedi doua carateristici contraproductive ale umanitatii cu privire la chestiunea ecologica. Oamenii sunt bombardati cu o multitudine de mesaje contradictorii, care ii indeamna sa spere la mai bine, iar in acelasi timp le spun ca dezastrul este iminent.
Tocmai de aceea, expertii sunt de parere ca o instruire potrivita a oamenilor ar fi prezentarea unor motive de existenta responsabila si in armonie cu mediul, rationale si eficiente, bazate mai degraba pe virtuti decat pe consecinte. Aceasta nu se traduce prin a trai cu speranta unui viitor mai bun, ci prin a responsabiliza popoarele si a le familiariza cu generozitatea si compasiunea. Avantajul unei asemenea abordari este acela ca ii poate motiva chiar si pe cei care nu cred ca ne aflam pe muchia unui dezastru ecologic, sa traiasca mai corect. De asemenea, ea va clarifica legaturile dintre problemele de mediu si cele sociale, o conexiune pe care multi dintre noi nu reusesc sa o sesizeze.
Sursa Science Daily
CITESTE SI: