Secretul longevitatii, pe cale de a fi descoperit

Oamenii de stiinta care se ocupa de studierea acestor cazuri sunt de parere ca motivul longevitatii ar putea fi posesia unor gene care ii protejeaza pe centenari impotriva bolilor. In Statele Unite, unul din 10.000 de indivizi atinge varsta de 100 de ani, estimandu-se in prezent, un numar de aproximativ 60.000 de centenari. Dintre acestia, 70 au peste 110 ani. In ultima decada, cercetatorii au fost extrem de surprinsi sa constate ca acesti indivizi traiesc adesea independent, neatinsi de dizabilitati si sanatosi pana in preajma varstei de 90 de ani si chiar dincolo de ea. Pentru a le intelege mai bine longevitatea, dar si vitalitatea, oamenii de stiinta au recrutat centenari pentru diferite testari psihice si genetice. De mare interes pentru specialisti este faptul ca unii dintre cei mai batrani subiecti au suferit in trecut de obezitate si au fost dependenti de tutun. In ciuda acestui lucru, majoritatea centenarilor raman perfect sanatosi pana in ultimele luni de viata si, in unele cazuri, chiar pana in momentul in care mor.

Desi, fara indoiala, norocul este un factor, “o importanta izbitoare o are istoria familiei, care sustine o anumita componenta genetica a celor care traiesc atat de mult”, spune Nir Barzilai, genetician la Colegiul de Medicina Albert Einstein din New York. “De fapt, posibilitatea ca un centenar sa aiba in familie o ruda care sa fi trait foarte mult este de 20 de ori mai mare decat in cazul unei persoana cu speranta de viata medie.” Telul cercetatorilor este acum “sa identifice diferentele genetice subtile intre indivizi in genele sau in familiile de gene asociate longevitatii”, spune Judith Campisi, cercetatoare a Laboratorului National Lawrence Berkeley din California. “Intelegand procesele biologice fundamentale ale imbatranirii, ar putea fi posibil sa dezvoltam pe viitor medicamente care sa intretina o imbatranire sanatoasa si sa intarzie bolile batranetii precum anumite tipuri de cancer, artrita, diabetul, afectiuni cardiace sau presiune arteriala ridicata”.

Sursa: Science American