Echipa a folosit un model matematic al piciorului pentru a studia efectele lungimii calcaiului asupra abilitatii umane de alergare pe distante mari. O rata mai mica de consum de energie la o oarecare viteza inseamna, in mod normal, ca o persoana poate alerga mai mult. Scholz s-a intrebat daca aceasta eficienta in alergare depinde de cat de multa energie elastica este stocata in tendonul lui Ahile, care se afla in spatele gleznei, legand muschiul gambei de calcai. Cand un alergator aterizeaza pe un picior, asupra tendonului se exercita o presiune, stocand energia care este apoi eliberata pe masura ce piciorul este ridicat de pe sol.
In studiu, lungimea calcaiului a fost masurata ca media dintre distanta orizontala intre osul gleznei si tendonul lui Ahile, atat pe interiorul cat si pe exteriorul piciorului. Cand aceasta medie era mai scurta, modelul lui Scholz a aratat ca o mai mare energie este stocata in tendon. Echipa doctorului Scholz a monitorizat 15 alergatori profesionisti. Cei avand calcaie mai scurte si un aport de oxigen mai mic au prezentat o mai mare eficienta in alergare.
Sursa: New Scientist