Inotatoarele pestilor, originea degetelor umane

Teoria sugereaza ca nevoia de adaptare la mediul mlastinos sau chiar uscat a condus la trecerea graduala, prin selectie naturala, de la “aripioarele” de peste utile doar inotului, la membre articulate capabile sa sustina greutatea corpului pe teren solid. Faptul pare sa ateste ca  inotatoarele lor au evoluat treptat in ceea ce au devenit astazi degetele noastre de la maini si de la picioare.

Noul studiu a relevant faptul ca degete rudimentare, atrofiate, erau deja prezente in formatiunea scheletica a pestelui lung de un metru, botezat Panderichthys, o specie de tranzitie intre peste si tetrapod.

• Explozie de căutări pe Google despre ștergerea conturilor de Facebook și Instagram
• Vremea în România până în februarie: Meteorologii anunță temperaturi anormale

Unul dintre oamenii de stiinta responsabili cu desfasurarea cercetarilor, profesorul Per Ahlberg de la Universitatea Uppsala din Suedia, sustine ca noile descoperiri nu au survenit in urma unor noi sapaturi arheologice, ci din reexaminarea fosilelor deja existente.

O gena care joca un rol-cheie in modelarea membrelor la soareci a fost descoperita manifestandu-se similar in cazul unui peste din zilele noastre, o ruda indepartata, dar directa a tetrapodelor care au iesit prima oara din mare. In urma constatarii facute, Ahlberg si colegii sai au decis sa cerceteze mai amanuntit scheletul lui Panderichthys, folosind o noua tehnica de revelare a structurii osoase, radiografierea. Imaginea rezultata arata foarte clar patru terminatii osoase sub forma de cioturi, care desi nu au articulatii si sunt destul de scurte, au evoluat cu siguranta mai tarziu in membre.

Sursa: ABC